Traducatorii literari - drepturi si tarife

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+

Ieri seara la libraria Carturesti din Arthur Verona s-a petrecut o intalnire care probabil ca editorilor din Romania li s-ar fi parut conspirativa, daca ar fi fost acolo.

S-a discutat despre statutul traducatorilor literari, despre tarife si contracte de traducere, iar invitati au fost doi traducatori spanioli, Ismael Attrache si Andrés Ehrenhaus, reprezentanti ai Asociatiei Traducatorilor din Spania.

Traducatori literari @ Carturesti
Ismael Attrache, Andrés Ehrenhaus si Luminita Marcu

Intalnirea a fost organizata de Institutul Cervantes si a beneficiat de sprijinul Librariei Carturesti si al revistei Observator cultural, care va publica in numarul urmator o discutie ampla purtata intre cei doi traducatori spanioli si cativa colegi de-ai lor romani.

Scopul intalnirii a fost de a informa traducatorii romani si publicul cititor de traduceri cu privire la statutul traducatorului literar – o figura care in Romania nu se bucura de o mare vizibilitate si apreciere, iar de prestigiu al cutarui traducator se poate vorbi doar in cercuri restranse.

Totusi, traducerea este un act extrem de important, mai ales in lumea multiculturala de azi, iar faptul ca traducatorii nu pot trai din munca lor – nici macar in tarile unde tarifele si contractele sunt decente – nu poate incuraja profesionalizarea acestei ocupatii.

Traducatori literari @ Carturesti

Cu toate acestea, asa cum a precizat aseara o reprezentanta a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, legislatia romaneasca recunoaste traducerea drept opera de creatie si acorda traducatorilor beneficii de care acestia, insa, nu beneficiaza, fiindca editorii sunt cei care determina contractele si regleaza piata.

Discutia e ampla si se afla doar la inceput. Cert este ca din modelul spaniol, pe care cei doi traducatori ni l-au prezentat inteligibil si coerent, raspunzand la intrebari si la curiozitati, ar fi multe de invatat.

In Spania recunoasterea drepturilor traducatorilor a inceput cu infiintarea unei asociatii independente, care sa negocieze cu editurile tarife si contracte si care sa ofere asistenta juridica traducatorilor, dar si un spatiu de dialog.

La fel stau lucrurile si in multe alte tari. In Romania, de traducatori se ocupa (sau nu) Uniunea Scriitorilor din Romania si CopyRo, insa traducatorii nu beneficiaza de drepturi considerate minimale in alte tari, cum ar fi procentele din vanzari sau avans din suma la semnarea contractului, iar uneori numele lor nu apare nici macar pe pagina de garda a unei carti, nemaivorbind de coperta, asa cum recomanda contractul desemnat ca model de PEN Clubul American.

Traducatori literari @ Carturesti

Mai multe informatii despre statutul traducatorilor din tarile Uniunii Europene se gasesc intr-un raport realizat anul trecut de CEATL (Consiliul European al Asociatiilor Traducatorilor Literari), dar si intr-unul realizat de Centrul pentru Traduceri Literare de la Columbia University.

Concluziile rapoartelor – care, din lipsa de informatii, nu s-au putut ocupa si de situatia din Romania – sunt ca niciunde in lume munca traducatorilor nu are un statut imbucurator in termeni financiari si contractuali.

In majoritatea tarilor inventariate, puterea medie de cumparare a unui traducator, dedusa din veniturile sale, este sub 60% din puterea medie de cumparare a cetatenilor tarii respective.

Asta in cazul tarilor unde tariful mediu trece lejer de 10 euro pe pagina. In Romania tariful mediu pentru traduceri literare este de 2-3 euro pe pagina.

Ramane de vazut daca spiritul asociativ, organizatoric si militant al traducatorilor literari romani va urma modelul spaniol (dar si al altor tari europene) sau va astepta sa ca editorilor sa le creasca peste noapte o constiinta.

Iar dincolo de aceste dezbateri interne, ar fi de dorit ca si cititorii sa devina mai constienti de munca traducatorilor si sa emita comentarii la adresa traducerilor bune si a celor proaste puse la dispozitie de edituri.

Joaquín Garrigós, directorul Institutului Cervantes din Bucuresti, spunea chiar ca ar trebui sa procedam cu traducerile proaste exact cum procedam cu alt produs de care suntem dezamagiti: il inapoiem producatorului, care poate va intelege astfel ca pentru a avea traduceri bune trebuie sa-si respecte lucratorii.




3 comentarii

Traducatorii literari - drepturi si tarife
S. D.
#1 -

traducatori neplatiti

Am terminat de tradus un roman politist in aprilie 2008, cartea a fost publicata in vara trecuta, iar eu pana in ziua de azi nu mi-am primit banii, de aproape un an de zile!
Asadar, traducatori, nu va incurcati cu editura Universal Dalsi. Desi editura a fost ajutata financiar de ambasada Frantei, care a suportat costurile de traducere, banii nu au ajuns la mine.

Traducatorii literari - drepturi si tarife
Honoriu Crisan
#2 -

autorizare

Pentru traduceri literare nu cunosc sa existe o forma de autorizare, cum este cea data de Ministerul Justitiei pentru traduceri juridice. Cum poate atunci emite factura si chitanta un traducator literarcare lucreza in regim de colaborare? Si tot asa, cred ca ar trebui sa existe o forma de autorizare si pentru traduceri tehnice, etc., care nu se incadreaza in cerintele actelor notariale, ca sa se poata legaliza.

Traducatorii literari - drepturi si tarife
Dragos
#3 -

Comentariu nou

Motivul pentru care scriu in aceasta rubrica este ca nu am gasit locul pentru doleanta mea.
Anume,ma intereseaza sa intru in legatura cu un traducator de text literar,carti,piese de teatru,din limba romana in limba spaniola.
Este pentru a-mi publica scrierile mele.Nu sunt si nu am fost publicat pana acum.
Dac cineva este interesat sa ma caute pe adresa de e-mail.
Cu stima ,Dragos

Pentru a posta trebuie sa fii logat.

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

d'ale zilei...

Ai spirit civic?
|Rezultate|Alte sondaje

Descopera