Therapy? in Fire - un concert excelent

Postat de Cristina in La zi pe Metropotam|18 Aprilie 2007|2 comentarii|

Acest articol poate fi citit numai daca stiti limbajul semnelor. Pentru ca azi metropotamul e mut de admiratie si in afara de asta, nu-i servesc la nimic urechile. A stat la 3 metri de boxe si se bucura ca n-a putut sa stea mai aproape.

Dar sa o luam cu inceputul. Acum 18 ani, in Irlanda, Andy Cairns incepea Terapia? Ei hai sa n-o luam chiar de la acele inceputuri. Sa incepem cu ora 8 aseara, in Fire. Sau mai bine cu 9, cand au inceput baietii de la Coma sa "evolueze", cum zicea un jurnalist.

Termenul, potrivit pentru un exercitiu de gimnastica la cal, nu e aplicabil la nu-metal si baietilor care au fost o deschidere foarte potrivita pentru Therapy. Din pacate, una din voci (Dan) avea febra si a fugit dupa 2-3 piese spre o binevenita terapie cu analgezice si antitermice, lasandu-l singur pe Catalin.

Dupa Coma a urmat, intr-un aranjament natural al ciclului vietii, Therapy. Dar putin mai tarziu, sa se mai fragezeasca putin publicul. Care era mult si dens, atat pe metru patrat, cat si in sus.

Metropotamul, cu norocul tipic celor juma' de buletin, s-a trezit, din permutare in permutare, in spatele singurului individ peste 1,90m, care avea un prieten de aceleasi dimensiuni, dar pe lat, in umeri. Ca si cum nu era suficient, langa ei se afla un posesor de codite rasta, atarnate intr-o frumoasa coada (nu glumesc, chiar era frumoasa) stufoasa ca o caracatita cuprinsa de rigor mortis. A se vedea poza de mai jos.

Restul vi-l povestim cand ne revenim din Coma. Ah, nu, din Terapie.

S-a auzit excelent. Metropotamului ii falfaia bretonul la cate un riff mai nervos. Si ii cam tremurau pantalonii, nu de emotie, ci de decibeli.

Publicul, cu care m-am identificat pana la simbioza, atat era de aglomerat, a fost la inaltime. Mai ales cand treceau pe deasupra, pe brate. Cateodata sa fii juma' de buletin e un avantaj. Oamenii au cantat pana la ragusire cu Andy, Michael si Neil. Care au cantat demential. Si mai mult decat am sperat.

Am auzit piese vechi, din albumele anilor '90, Pleasure Death, Troublegum, am auzit si piese noi. Metropotamul, care nu e deloc fan declarat Therapy, o sa mai asculte, ca i-a placut. Probabil ca impactul vizual a ajutat mult. Foarte simpatica prezenta scenica a lui Andy. V-am zis noi ca irlandezii sunt oameni plini de viata si chef.

Cum? S-a terminat? Au plecat? Fara Diane?!! S-au intors. La bis, cu Diane cu tot, si cu Nowhere, la care publicul a racnit mai rau decat dupa Diana.