Tel aviv, mon amour sau despre cum e sa te simti liber

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+

În 2012 am filmat și regizat "Vreau să știu cum e" la propunerea Danielei Prisacariu de a face un spot pentru Pride Week împreună cu Asociația ACCEPT. Scurt-metrajul care a fost proiectat și în februarie 2013 în cadrul expoziției Inside Insights de la Aiurart, m-a trimis în 2013 la TLVFest în Tel Aviv, consacratul festival de film LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transgender), fiind invitata ICR-ului din Tel Aviv.

ldeea a fost a Gabrielei Ștefan și țin să îi mulțumesc ei și colegilor ei pentru că mi-au oferit experiența unică de a lua contactul cu o cultură nouă, dar și ocazia de a reprezenta România,  făcând parte din juriul filmelor documentare, în cadrul unui eveniment ce ține de o latură profund liberală a unui Israel care se află cumva încă în război. Conflictul israelo-palestinian rămâne în continuare un subiect tabu.

Tel aviv, mon amour sau despre cum e sa te simti liber
© Alexandra Carastoian (în fotografie Alexandra Carastoian și Gabriela Ștefan)

Contrar a ceea ce ne-am putea imagina, Tel Aviv este într-adevăr unic prin liberalism, deschidere și acceptare. Se promovează ca oraș LGBT friendly. Localnicii compară parada din Tel Aviv cu cea din Ierusalim care este foarte mică, spunându-se despre cea din urmă că este o paradă politică mai mult decât o paradă unde oamenii vin și se distrează, dansează, etc. Deci la Tel Aviv este carnaval, este culoare și multă, multă lume.

Tel aviv, mon amour sau despre cum e sa te simti liber
© Alexandra Carastoian (fotografie de la petrecerea de pe plajă)

Am aterizat cam în același timp cu începerea paradei și nu am apucat decât să particip la petrecerea de pe plajă, însă numărul oamenilor a fost impresionant ridicându-se undeva pe la 50.000 de participanți veniți din toată lumea. Orașul a fost împânzit cu stegulețe; la geamurile blocurilor, de-a lungul străzilor la fiecare stâlp, cât și la multe din intrările barurilor și magazinelor și, în unele cazuri, pe capetele localnicilor.

Tel aviv, mon amour sau despre cum e sa te simti liber Tel aviv, mon amour sau despre cum e sa te simti liber Tel aviv, mon amour sau despre cum e sa te simti liber
   
M-am plimbat pe străzi și am vorbit cu mulți oameni care aveau mai mult sau mai puțin legături cu România, bucurându-se când auzeau că sunt româncă. Fie aveau o bunică româncă, fie vizitaseră de curând România, lăudând-o pentru amabilitatea și deschiderea oamenilor sau pentru cât de frumoasă e, fie aveau de gând să viziteze.       

Tel aviv, mon amour sau despre cum e sa te simti liber Tel aviv, mon amour sau despre cum e sa te simti liber           

Seara am fost invitați la cină de către organizatorii festivalului, astfel i-am cunoscut pe toți cei implicați în festival; au venit regizori cunoscuți din State Unite, Germania, Israel, organizatori ai festivalului Berlinale și mulți alții. Vinul roșu din acea seară a fost grozav, se lăudau că e produs în Israel. Cel puțin pentru vinul acela aș merge și la anul.

Însă micul dejun în hotelul Berdichevsky a fost cea mai mare plăcere culinară din tot sejurul.

Tel aviv, mon amour sau despre cum e sa te simti liber Tel aviv, mon amour sau despre cum e sa te simti liber
© Alexandra Carastoian (Limor Ben Romano și Chen Arieli)         © Alexandra Carastoian (Yair Hochner) - Organizatori TLVFest

După cină, Ursula m-a convins să rămân în oraș și să mergem într-un bar numit Shpagat, unde au avut loc câteva proiecții în zilele următoare. Ursula e evreică, locuiește în Viena și are doctorat în filme queer israeliene, lucrază pentru un festival de filme dedicate drepturilor omului, scrie pentru o revistă din Vienna și organizează petreceri care se numesc Kibbutz, cu tematică queer, unice in Austria. Vine la festival de aproximativ 4 ani și a început să învețe limba ebraică acum doi ani. E interesant cum putem fi atât de asemănători cu oameni care vin cu un total alt trecut cultural, social etc. Ne-am înțeles minunat.

Tel aviv, mon amour sau despre cum e sa te simti liber
© Alexandra Carastoian (în fotografie Ursula și Alexandra Carastoian)

În fiecare seară a festivalului s-a întâmplat câte ceva. Am fost la o petrecere organizată strict pentru fete, unde a mixat o DJ-iță din Berlin și am auzit printre melodii ceva în românește, în altă seară am fost la o altă o petrecere de drag queens. Cultura travesti este foarte bogată, există chiar și o școală de training pentru așa ceva.

Tel aviv, mon amour sau despre cum e sa te simti liber Tel aviv, mon amour sau despre cum e sa te simti liber
     
Am cunoscut-o pe Lilach la o proiecție de scurt-metraje, o lesbiană simpatică ce are propria ei afacere care merge bine, are grija de animalele altora când stăpânii nu au timp. Mi-a făcut cadou un steag de la parada și ne-am împrietenit.

Tel aviv, mon amour sau despre cum e sa te simti liber
 © Alexandra Carastoian (în fotografie Lilach și Cassia)

Într-una din zile, la un exchange office, pe lângă banii schimbați am primit o bomboană și un mare zâmbet. Am mai primit și extra hummus când am mâncat în oraș. Din punct de vedere culinăresc, am fost fericită. A fi vegetarian pe aici nu e ceva ieșit din comun, iar oamenii sunt extrem de prietenoși, bărbații plimbă copiii în cărucioare, cupluri de același sex se țin de mână.

Tel Aviv e bike-friendly. Biciclete se găsesc peste tot, chiar și unde nu ne-am imagina că se găsesc biciclete se vor găsi biciclete.

Tel aviv, mon amour sau despre cum e sa te simti liber
                                
Să vă povestesc puțin despre filmele care mi-au fost cele mai dragi din festival:
-    Exposed, un documentar regizat de Beth B care m-a impresionat și care a și câștigat în final premiul onorific.
-    pe Jana Bringlöv Ekspong am găsit-o fascinantă, o femeie înaltă care a scris și a jucat în filmul Undress me, un scurt metraj care e inspirat din realitate. Jana și-a schimbat sexul când avea 20 de ani, azi are 34, filmul ei a câștigat, de asemenea, în competiția de scurt-metraje.

Tel aviv, mon amour sau despre cum e sa te simti liber
© Alexandra Carastoian (în fotografie Jana Bringlov)

-     I am Divine m-a făcut să iubesc personajul în primele câteva minute de film, cu mai mult decât o picătură americană, plângi și râzi în același timp.
-    Pe Michal am cunoscut-o cu câteva zile înainte să îi văd filmul. A terminat la Ierusalim facultatea de film și a regizat Grace, filmul ei documentar-scurt de licență. Cred că a luat nota zece la școală. E realizat cu foarte mare sensibilitate. Am și primit o copie a filmului pe care cel mai probabil o vom proiecta la Luna Istoriei LGBT în februarie.
-    Valentine Road e un film realizat cum nu se putea mai bine. A fost în topul preferințelor juriului de film documentar și a câștigat. Filmul a mai câștigat și la Sundance Festival.

La proiecția filmului Vreau să știu cum e au venit puțini oameni, din păcate pe toată durata festivalului s-a întâmplat să fie așa deoarece nu a fost bine promovat din pricina lipsei de resurse financiare din acest an. Toți care au venit erau interesați de ceea ce se întâmplă în România. Astfel că după proiecție am purtat o discuție despre problematica LGBT din România și am aflat că deschiderea din Tel Aviv este la celălalt pol dacă ar fi să o comparăm cu cea din Ieruaslim.

Cum le place lor să spuna "This country is a melting pot".

Tel Aviv e un oraș unde m-aș muta.

Tel aviv, mon amour sau despre cum e sa te simti liber

Pentru mai multe fotografii accesați

Scris de Alexandra Carastoian, voluntara Asociatia ACCEPT




4 comentarii vrei sa comentezi?

Tel aviv, mon amour sau despre cum e sa te simti liber
sasha
#1 -

Felicitari

Foarte frumos scris .. dar.. te rog, NU PLECA.
O sa rasara soarele si in tara noastra, hai, curaj, facem festival, numa' stai la noi...ar fi o mare pierdere ptr comunitate.

Bravos! inca o data.

Tel aviv, mon amour sau despre cum e sa te simti liber
v
#2 -

Comentariu nou

Alexandra, intr-adevar Tel-Avivul este frumos, la fel ca si Nablus sau Bethleem, dar de ce sa nu spargem tabu-ul daca luptam pentru drepturile tuturor oamenilor? Cine decide ce este si nu este subiect tabu ?
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10151989147319992&set=a.10150125586109992.332923.186525784991&type=1&theater

http://mondoweiss.net/2011/03/palestinian-lgbt-group-israeli-fantasies-about-being-democratic-are-absurd-the-belief-they-are-rescuing-us-is-pathetic.html

http://electronicintifada.net/content/though-small-palestines-queer-movement-has-big-vision/12607

http://www.alqaws.org/q/content/who-are-we

Tel aviv, mon amour sau despre cum e sa te simti liber
schneckerl
#3 -

@v

vai ce scarbos comentarul decitre V.

Daca ai putea sa arati aceeasi efervescenta si aceeasi angajament de exemplu in ceeace priveste conflictul in siria (>100.000 de morti in 2 ani), atunci ai putea sa fii luat de serios.

aceasta poveste cu "pinkwashing" apare si mai absurd si criminal cand ne reamintim de faptul ca vorbim de singura tara in regiunea unde homosexualitate nu numai n-are consecinte mortale, dar e acceptata de legea si de societate in aproape toate domenii. in sfirsit, citi palestinieni nu se afla ca submarini in tel aviv c-ar fii in pericol de moarte acasa.

scarbos rau.

Tel aviv, mon amour sau despre cum e sa te simti liber
Yolo
#4 -

Salut

In primul rand FELICITARI!
Dar, totusi daca vrei sa pleci, "fugi" in vacante, dar nu de tot :( !

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

d'ale zilei...

Ce fructe va place sa mix & match in iaurt?
|Rezultate|Alte sondaje

Descopera