Teatru: Amalia respira adanc, la Act

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+
Auzisem ca Amalia respira adanc e un monolog. Mici dubii: oare o sa fie plictisitor? Apoi am aflat ca textul ii apartine Alinei Nelega Cadariu si m-am linistit: vazusem o piesa a ei cu putin timp in urma la Green Hours si piesa avea sange-n vene, nu gluma. Cand am ajuns la Act, m-a uimit tabloul unei excursii cu clasa la teatru, foarte multi liceeni cu profa sau profu' la piesa. Si a inceput (piesa) si aveam senzatia acuta si plictisita a inca unei piese despre comunism: vai, copilaria pierduta; vai, unde-s lectiile de pian; vai, s-a dus Micul Paris! Vai, cat de satula eram de toate astea :(

Dar textul Alinei Nelega e prea subtil ca sa se impotmoleasca in deplangerea mizeriei ceausiste, prea existentialist grav incat se te distreze doar absurdul si cantecele patriotice care izbucnesc pe fundal. Povestea Amaliei este cea a unei fiinte care tarata in noroiul si griul iubitului conducator nu se mai poate regasi in tara libera de dupa. Bunatatea, frumusetea, bucuria raman amintiri din copilarie, prezentul este trait letargic, constientizand uratirea si neputinta regasirii de sine. Sa fie oare asta boala care ne macina dupa '89, o cadere ireversibila in urat, neincredere, ura, care ne-au digerat lent, dar eficient si indelungat inainte?

Amalia respira adanc, ea stie toate astea la fel de bine cum intelege ca nu mai e nimic de facut. O respiratie, o clipa de libertate, un vis, o viata... Daca totul nu e decat un vis, care desi tine cateva secunde, iti marcheaza viata, o impinge pe fagasul lui? Dar nu e, oricat de multe exercitii de respiratie face ea, ca sa se transforme in inger, sa se ridice pana la nori, in vazduh, acolo unde s-au dus maman si papa, si mosu, si babuska. Acolo unde s-au dus animalele ei de companie: porcul Arhimede si purceaua Faty, pentru ca, deh, regimul interzisese cainii si pisicile in blocuri, dar nu se gandise la porci. Ei, bine, da, regimul nu se gandise la porci :)

Cristina Casian, in rolul Amaliei, este realmente senzationala: te convinge, pe rand, de puritatea copilului, de bulversarea adolescentina, de vulgaritatea amantei, singuratatea femeii mature, de asteptarea salvarii de catre fratele devenit celebru in Occident, de tristetea pe care nu o mai poate lepada, ca pe o haina uzata, oricat de mult si-ar intinde aripile si ar respira ca ingerii. Pe un text extraordinar, cand realist magic, cand suprarealist, cand absurd, cand ridicol, dar care te tine in transa pana la capat, Cristina Casian te fascineaza. Dupa piesa aceasta, cu siguranta nu vreau sa mai ratez o piesa care pleaca de la textul Alinei Nelega Cadariu sau una in care joaca Cristina Casian.

De ce o sa-ti placa piesa asta? Pentru ca-ti da spectacolul unui comunism filtrat printr-o  perspectiva... angelica, printr-o viziune candid-magica a acceptarii raului constientizat abia cand visul urat pe care-l credeai pe sfarsite devine realitatea de zi cu zi. Poti sa tragi aer in piet, poti face un pas inapoi, realitatea va fi tot acolo. Cum poti sa scapi de ea: pasind, cu increderea aripilor de inger, spre iesirea de urgenta a unui avion, "o usa care ti se deschide o data in viata". Respira adanc.

Amalia respira adanc, de Alina Nelega Cadariu
Cu: Cristina Casian
Regia: Mariana Cămărăşan
Scenografia: Alexandra Penciuc

Piesa se joaca la Teatrul Act. Pretul unui bilet este de 15 lei.




2 comentarii

Teatru: Amalia respira adanc, la Act
irina
#1 -

Comentariu nou

Foarte frumoasa piesa si f bun comentariul de mai sus, iar interpretarea Cristinei Casian e incredibila.

Teatru: Amalia respira adanc, la Act
gigi
#2 -

muzica

daca stie cineva cine a scris muzica acestei piese de teatru...

Pentru a posta trebuie sa fii logat.

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

d'ale zilei...

Ai spirit civic?
|Rezultate|Alte sondaje

Descopera