Tanz mit Laibach in Agronomie
Sunt putine concerte care ridica semne de intrebare reale asupra structurii societatii contemporane, la finalul carora ai dileme serioase asupra lucrurilor pe care se bazeaza o societate. Concertul Laibach de aseara a fost unul dintre ele.
Ca la mai toate concertele, totul a inceput cu o asteptare. Nu exagerat de lunga, dar nici foarte scurta. La inceput in fata gratiilor de la intrarea in sala, apoi dupa gratii, pe terenul de sport al Salii Agronomia. Publicul nu a parut sa guste prea mult Matze in deschidere, care, impreuna cu DJ Vasile (si cu Artanu, cica, dar noi cred ca eram in partea opusa a gratiilor atunci), au trecut prin ritmuri electro cu "De va veni la tine vantul, sa-ti spun povestea mea amaaraaaa" si au ajuns la "Libertatea.. ne-a dat-o Ceausescu", intr-un ton car ene amintea de atitudinea ironic-militanta a celor de la Laibach. Noua ne-au placut foarte mult si ne-am uitat urat la cei din spate care au huiduit. :)
Apropo de public, lume nu a fost foarte multa, dar nota 10 pentru public. Se vedea ca au venit acolo ca le place, ca stiu despre ce vorba si ca nu bifeaza doar un alt concert in agenda. Interesanta era si alcatuirea sa, mult mai eterogena ca la alte evenimente. Rockeri, urbani (da, stiu, nici mie nu-mi place cuvantul sau mai exact folosirea lui excesiva dar nu stiu altul mai bun), membri ai Noii Drepte, oameni mai in varsta. Tricourile negre se amestecau cu bluzele cu buline, pletele cu skinheads, gentile mari si colorate cu camasile tip SS. Misto. La intrare se vindeau tricouri, cd-uri, dar ceea ce ne-a atras noua atentia era pasaportul NSK, legat cu un lant de masa.
Dupa Matze si DJ Vasile a urmat o serie de catece patriotice iugoslave, comuniste, apoi a rasunat imnul Romaniei. Prima data ne-am gandit ca cei de la Laibach au vrut s ane faca o surpriza si, in spiritul albumului Volk, sa improvizeze ceva pornind de la Desteapta-te, romane. Ar fi fost frumos, dar n-a fost. In schimb, ce a urmat cred ca a fost unul dintre cele mai bune concerte care au avut loc la Bucuresti.
Laibach au cantat in principal melodiile de ultimul album, Volk. Daca nu ma insel, aproape in ordinea de pe cd (o mica intrebare: Vatican-ul nu a fost sau mi s-a parut mie?). Toate insotite de visual-uri foarte interesante, care erau o piesa importanta din puzzle-ul care transmitea mesajul. Un album conceptual, care pune probleme sociale, politice si ideologice, ale carui melodii pornesc de la imnurile statelor.
Se pun in paralel doua tipuri de discurs, cel oficial, al natiunii respective, cu un altul dubitativ, care pune sub semnul intrebarii certitudinile afirmate acolo si merge mai departe in profunzime sa vada pe ce baze este constituita de fapt acea natiune. De exemplu, in cazul Statelor Unite, versurile imnului lor national se imbinau cu comentarii de tipul "You, the people of United states, /did you form a perfect union, / establish justice, / insure tranquility, / secure the blessing of liberty / to yourselves and to posterity?" , totul pe fundalul unor puturi din care se scotea petrol.
Popoarelor li se evidentiau punctele slabe si prejudecatile. "God save our gracious Queen, Long live our noble queen" a trecut la persoana a doua "'your queen", pentru ca apoi sa se atace atitudinea de superioritate a englezilor fata de restul lumii 'So you still believe you are superior/ and all other nations are inferiour", totul combinat cu imagini reprezentand o batrana decrepita (the gracious queen...), nuduri si un decor bolnav, decadent.
Cand a venit vorba de Rusia, bisericile aurite proiectate insoteau versuri precum "United forever in vast, endless space, / created in struggle by unhappy race, / where sunrays of freedom / are frozen in ice, / united forever in Great Russia's embrace" sau, in cazul Frantei, indemnul este "Listen to the sound of the streets/ and in the ghettos, listen!".
Dupa aceasta trecere prin istoria si mentalitatea profunde ale statelor, Laibach au cantat si cateva dintre melodiile mai vechi, printre care Tanz mit Laibach sau Alle gegen alle si au terminat cu cover-ul Life is life.
Daca nu ati ajuns aseara, ghinion, ati ratat un concert chiar deosebit, unde muzica a pus niste intrebari la care merita sa ne gandim mai mult.
Mai multe fotografii in galerie
Ca la mai toate concertele, totul a inceput cu o asteptare. Nu exagerat de lunga, dar nici foarte scurta. La inceput in fata gratiilor de la intrarea in sala, apoi dupa gratii, pe terenul de sport al Salii Agronomia. Publicul nu a parut sa guste prea mult Matze in deschidere, care, impreuna cu DJ Vasile (si cu Artanu, cica, dar noi cred ca eram in partea opusa a gratiilor atunci), au trecut prin ritmuri electro cu "De va veni la tine vantul, sa-ti spun povestea mea amaaraaaa" si au ajuns la "Libertatea.. ne-a dat-o Ceausescu", intr-un ton car ene amintea de atitudinea ironic-militanta a celor de la Laibach. Noua ne-au placut foarte mult si ne-am uitat urat la cei din spate care au huiduit. :)
Apropo de public, lume nu a fost foarte multa, dar nota 10 pentru public. Se vedea ca au venit acolo ca le place, ca stiu despre ce vorba si ca nu bifeaza doar un alt concert in agenda. Interesanta era si alcatuirea sa, mult mai eterogena ca la alte evenimente. Rockeri, urbani (da, stiu, nici mie nu-mi place cuvantul sau mai exact folosirea lui excesiva dar nu stiu altul mai bun), membri ai Noii Drepte, oameni mai in varsta. Tricourile negre se amestecau cu bluzele cu buline, pletele cu skinheads, gentile mari si colorate cu camasile tip SS. Misto. La intrare se vindeau tricouri, cd-uri, dar ceea ce ne-a atras noua atentia era pasaportul NSK, legat cu un lant de masa.
Dupa Matze si DJ Vasile a urmat o serie de catece patriotice iugoslave, comuniste, apoi a rasunat imnul Romaniei. Prima data ne-am gandit ca cei de la Laibach au vrut s ane faca o surpriza si, in spiritul albumului Volk, sa improvizeze ceva pornind de la Desteapta-te, romane. Ar fi fost frumos, dar n-a fost. In schimb, ce a urmat cred ca a fost unul dintre cele mai bune concerte care au avut loc la Bucuresti.
Laibach au cantat in principal melodiile de ultimul album, Volk. Daca nu ma insel, aproape in ordinea de pe cd (o mica intrebare: Vatican-ul nu a fost sau mi s-a parut mie?). Toate insotite de visual-uri foarte interesante, care erau o piesa importanta din puzzle-ul care transmitea mesajul. Un album conceptual, care pune probleme sociale, politice si ideologice, ale carui melodii pornesc de la imnurile statelor.
Se pun in paralel doua tipuri de discurs, cel oficial, al natiunii respective, cu un altul dubitativ, care pune sub semnul intrebarii certitudinile afirmate acolo si merge mai departe in profunzime sa vada pe ce baze este constituita de fapt acea natiune. De exemplu, in cazul Statelor Unite, versurile imnului lor national se imbinau cu comentarii de tipul "You, the people of United states, /did you form a perfect union, / establish justice, / insure tranquility, / secure the blessing of liberty / to yourselves and to posterity?" , totul pe fundalul unor puturi din care se scotea petrol.
Popoarelor li se evidentiau punctele slabe si prejudecatile. "God save our gracious Queen, Long live our noble queen" a trecut la persoana a doua "'your queen", pentru ca apoi sa se atace atitudinea de superioritate a englezilor fata de restul lumii 'So you still believe you are superior/ and all other nations are inferiour", totul combinat cu imagini reprezentand o batrana decrepita (the gracious queen...), nuduri si un decor bolnav, decadent.
Cand a venit vorba de Rusia, bisericile aurite proiectate insoteau versuri precum "United forever in vast, endless space, / created in struggle by unhappy race, / where sunrays of freedom / are frozen in ice, / united forever in Great Russia's embrace" sau, in cazul Frantei, indemnul este "Listen to the sound of the streets/ and in the ghettos, listen!".
Dupa aceasta trecere prin istoria si mentalitatea profunde ale statelor, Laibach au cantat si cateva dintre melodiile mai vechi, printre care Tanz mit Laibach sau Alle gegen alle si au terminat cu cover-ul Life is life.
Daca nu ati ajuns aseara, ghinion, ati ratat un concert chiar deosebit, unde muzica a pus niste intrebari la care merita sa ne gandim mai mult.
Mai multe fotografii in galerie
© Copyright Metropotam 2006-2012.
Citeste si:
Laibach
Azi Sala Agronomia o sa fie plina de nazisti, extremisti, rasi in cap, cu bate si spray-uri. :) Glumesc, asta e o prejudecata pe care am auzit-o cand a venit...
Rammstein
Promitator an din punct de vedere muzical. Pentru toate genurile de urechi - mai pletoase, mai suave, mai rase in cap, mai un Manson , un Laibach , un Alice...
NSK la B'Estfest
Nu e vorba de statul virtual al celor de la Laibach, ci de proiectul de acum 10 ani al lui DJ Vasile, Matze si Electric Brother - Natural Soft Killers....
Festivaluri si concerte in Ungaria vara asta
Cautand evenimente care se intampla vara asta in tara vecina si prietena, ne-am bucurat, ca au agenda muzicala foarte bogata, insa am avut ceva de furca, pentru ca am dat...
#1. Comentariu nou
Un concert genial! Laibach Kunst Machine!
#2. ioi
ioi, tare o fo'. tat te schimba un concert din ala.
#3. Comentariu nou
RUPERE