Subcult: Riot Grrrl

Intr-o perioada in care, in nord-vestul Statelor Unite, in casele adolescentilor se auzeau la volum mare Nirvana, Alice in Chains, Pearl Jam sau Soundgarden, miscarea riot grrrl a inceput, la randul ei, sa aprinda spiritele. Intr-o lume a barbatilor, femeile isi cereau de data asta drepturi ceva mai putin evidente decat dreptul de a vota si dreptul la egalitate in campul muncii.

Subcultura riot grrrl a fost, de la bun inceput, foarte strans legata de muzica punk, prin trupe ca Bikini Kill (a carei baterista, Tobi Vail, este una dintre fostele prietene ale lui Kurt Cobain), Bratmobile, Sleater-Kinney sau Jack Off Jill (o trupa din Florida) dar si de asa numitele "zines", foi sau brosuri facute, de cele mai multe ori, sub forma de colaj (conform principiului DIY) si trase la xerox, prin care miscarea isi facea cunoscute mesajele. Bikini Kill si Bratmobile aveau propriile lor zine.

Impotriva a ce luptau the riot grrrls?  Impotriva stereotipurilor, care includeau femeile in categoria "sexului slab", dar si impotriva abuzurilor, a hartuirii sexuale si impotriva asa-numitei "fat opression". In contextul unei societatati care considera ca a fi slab e bine si a fi gras e rau, si a unei industrii publicitare in plina ascensiune, care punea pe un piedestal femeile cu forme perfecte, determinandu-le pe multe dintre femeile care aratau normal sa se infometeze, riot grrrls considerau ca singurele motive pentru care o femeie ar trebui sa slabeasca erau cele care tineau de sanatate.

      
  
   Sursa                                           Sursa
                          

Intalnirile riot grrrl nu erau niciodata doar simple discutii. Legatura stransa dintre aceasta subcultura si muzica s-a manifestat tot timpul, astfel incat trupele (formate numai din femei), aveau un rol foarte important in intarirea mesajului feminist. De aceea ele apareau peste noapte si nu puneau accent neaparat pe muzica, ci mai degraba pe versuri.

Cu punk-ul ca fundal muzical si cu versurile ca manifest, formatiile erau cea mai buna metoda prin care femeile isi exprimau furia impotriva unei opresiuni subtile a barbatilor, care nu mai lucra cu instrumente vizibile precum diferentele politice, ci cu instrumente mai fine: daca pentru feministele de pana atunci era clar ca nu au dreptul sa faca anumite lucruri si ca scopul lor este sa schimbe acest lucru, pentru riot grrrls dusmanii erau erau ceva mai subtili: indiferenta fata de femei, stereotipurile si abuzul.

Astfel, in 1992, miscarea riot grrrl incepuse sa migreze deja din underground catre mainstream. Primea din ce in ce mai multa atentie din partea presei, care insa nu lua cu adevarat in serios ceea ce sustineau riot grrrls, limitandu-se la a caricaturiza miscarea, incadrandu-le pe membrele sale exact in stereotipurile impotriva carora acestea luptau. Interpretarea superficiala si de multe ori, gresita, a presei a dus la blocarea totala a contactului cu mass media. Oficial, riot grrrls disparusera din atentia publicului si parasisera definitiv mainstream-ul.

In underground insa, curentul exista si astazi. Membrele formatiilor de la inceputul anilor '90 fie au continuat fie in aceleasi formule, fie si-au infiintat trupe noi, purtand insa acelasi mesaj.

Gasiti aici o carte despre riot grrrls, si mai multe informatii, forumuri si discutii aici, aici, sau aici si manifestul riot grrrl aici.