Sondaj: mai merge Bucurestiul la teatru?

Chiar daca Sibiul este capitala culturala in acest an minunat si european, acest lucru nu ne da voie sa ne culcam pe o ureche si sa uitam de latura cultural-artistica a capitalei. Am vrut sa aflam optiunile concetatenilor nostri in materie de timp liber si sa vedem daca mai merge sau nu lumea la teatru.

Daca ar fi sa ne luam dupa salile arhipline si cererea "nebuna" de bilete, am zice cu mana pe inima si sufletul impacat ca "Da, merge lumea la teatru!". Pacat ca aceste fenomene care ne incanta spiritul se manifesta doar pentru anumite piese, mai mult sau mai putin cunoscute sau pentru piese cu o distributie cu rang (de cate ori nu am auzit afirmatii de tipul "daca joaca Beligan sunt acolo").

Vocea strazii are cateva lucruri cel putin interesante de spus. Aproximativ 80%  merg la teatru, doar ca mai rar (si aici se da vina pe lipsa timpului, a banilor, a pieselor bune?! si chiar si pe conditiile din unele sali), restul nu au putut sa ofere nici un motiv pentru care nu practica astfel de activitati. Piesa de teatru poate sa poarte orice nume, nu conteaza cine a scris-o, important e cine joaca - 70% dintre participanti au zis ca isi aleg piesele in functie de distributie.

In privinta genului, jumatate vor drame, iar ceilalti cauta comedii sau tragi-comedii :). Teatrul neconventional nu ii atrage decat pe tineri, care nu s-au sfiit sa ne marturiseasca pasiunea lor pentru teatrul facut "in afara" teatrului, pe terase, in parcuri, cluburi sau la metrou (a fost o mica voce care a spus ca asa nu este nevoita sa-si ia pantofiorii luciosi sau bluzita apretata doar ca sa mearga sa vada o piesa si nici nu se simte privita cu dispret de toate doamnele trecute de prima tinerete). Pentru ca este mai indraznet, mai actual si mai incitant decat cel clasic, Luisa a spus ca prefera sa mearga la Teatrul Foarte Mic pentru ca piesele de acolo i se par interesante prin felul in care imbina arta fotografica, grafica, filmul si teatrul.

Grupul de studente care merg la cursuri au spus intr-un glas sfios ca merg la teatru, adevarat, mai rar decat ar vrea, in medie cam de 2 ori pe luna. In privinta genului preferat, parerile s-au impartit unele merg la comedii, Ala sustinandu-si pereferinta pentru Caragiale, iar celelalte alegand drame (de multe ori pe baza recomandarilor prietenilor).

Cei cu varste intre 26 si 35 de ani au spus ca merg rar, chiar mult prea rar la teatru, dar nici nu au timp pentru asta. Merg doar la piese clasice, nu se incumeta sa experimenteze prea mult si nici nu sunt incantati de teatrul de strada sau club pentru ca "din cauza multimii stranse ca la urs" nu se pot concentra pe problemele lor. Andrei, agent de vanzari, a spus ca merge cam de vreo 3-4 ori pe an la teatru si merge la orice fel de piese si la orice teatru.

Categoria 40+ are o inclinatie vadita catre clasic si poate de aceea si alege doar piesele de la TNB. Pe langa franturi de povestiri "de pe vremea mea" s-au strecurat si regrete legate de pretul cam mare pentru bilete care le mai scade din elan. Domnul profesor de filosofie nu s-a dezis si chiar a mentionat si cateva piese preferate, Zbor deasupra unui cuib de cuci sau Hamlet, care i-au oferit cateva subiecte de gandire pe vremea cand era student.

TNB este teatrul favorit al bucurestenilor pentru ca are actori de seama si piese pentru toate gusturile. In timp ce Odeon, Teatrul Mic, Teatrul de Comedie sau Teatrul de Revista au mai degraba un public al lor. Tineretul a adus in discutie Act, Masca, Desant, Teatrul Foarte Mic si Bulandra. Cam asta au avut de spus bucurestenii despre teatru, ca suntem sau nu complet de acord, ramane de vazut. Dar pana atunci ce piesa ne-ati recomanda?

Iata ca se merge la teatru si nu doar pentru a da bine in discutiile cu amicii ci si pentru a vedea o piesa buna sau pentru a comenta prestatia unui actor in voga. Parerile sunt impartite atat in privinta genurilor cat si a calitatii pieselor, unii vor sa incurajeze acest avant al teatrului neconventional, altii prefera clasicul.