Restaurantul Saptamanii - Bistro Ateneu
Bistroul de langa Ateneu este unul din restaurantele cu cea mai de efect atmosfera retro. Fiecare din cele trei camere are o alta abordare estetica. In prima, la intrare, aduce a "pub", cu perdelute in dungi, lumina naturala de la ferestrele spre strada Episcopiei si cu scaune inalte de lemn, clasice, la bar.
Camera din mijloc este mai slab luminata, cu cateva luminatoare prafuite, cu pereti visinii si cam sumbra, si cu o usoara tenta de raceala din cauza sunetului lichid al havuzului din mijloc. A treia incapere este cea mai luminoasa si vesela, cu tavan albastru cu flori de crin aurii, cu soba si sampanie veche in frapiera antica.
Indiferent ce camera alegi in Bistro, ochii n-or sa iti stea nici un moment locului. Or sa se impauneze in oglinzile mari si vechi, or sa se agate de fotografii, opaite, placi cu nume de strazi sau alte maruntisuri prafuite si patinate de timp.
Seara au de multe ori muzica live, cu solist la chitara sau flaut sau mandolina si e plin, mai ales cu musafirii Athenee Palace-ului de alaturi.
Meniul e destul de scurt, cam cat incape scris maruntel cu creta pe o tabla de un metru inaltime. Pentru meniul de bauturi, trebuie sa va uitati pe pereti (tot pe tabla, fixata langa bar). Deloc pretentios, bistroul ofera ciorba de perisoare (5,5 lei) sau legume (4,5), sau salate de ton sau pui (9,9), zacusca (7 lei) sau mamaliga cu branza.
Felul principal este tratat cu mai multa preocupare: miel cu rozmarin, pui cu prune, limba cu masline, escalop sau tochitura (toate 23 lei). Bistroul este unul din locurile unde tochitura rnu este nici grea, nici prea multa. La desert se poate alege intre papanasi si negrese. Noi am mers pe calea papanasilor. Buni, fara sa straluceasca. Oricum, au avut o viata scurta :)
Atmosfera sic si cocheta a gramezii de antichitati care reuseste sa nu frizeze kitschul nu sunt insa o garantie a unei clientele pe masura. In timpul pranzului va puteti odihni privirea pe dungile de la pantalonii de trening ai altui client sau va puteti amuza facand pariuri de cate ori o sa mai sune telefonul vecinului si pe ce melodie :)
Nu este singurul de acest gen din Bucuresti - mai exista unul asemanator si pe strada Gh. Manu.
Camera din mijloc este mai slab luminata, cu cateva luminatoare prafuite, cu pereti visinii si cam sumbra, si cu o usoara tenta de raceala din cauza sunetului lichid al havuzului din mijloc. A treia incapere este cea mai luminoasa si vesela, cu tavan albastru cu flori de crin aurii, cu soba si sampanie veche in frapiera antica.
Indiferent ce camera alegi in Bistro, ochii n-or sa iti stea nici un moment locului. Or sa se impauneze in oglinzile mari si vechi, or sa se agate de fotografii, opaite, placi cu nume de strazi sau alte maruntisuri prafuite si patinate de timp.
Seara au de multe ori muzica live, cu solist la chitara sau flaut sau mandolina si e plin, mai ales cu musafirii Athenee Palace-ului de alaturi.
Meniul e destul de scurt, cam cat incape scris maruntel cu creta pe o tabla de un metru inaltime. Pentru meniul de bauturi, trebuie sa va uitati pe pereti (tot pe tabla, fixata langa bar). Deloc pretentios, bistroul ofera ciorba de perisoare (5,5 lei) sau legume (4,5), sau salate de ton sau pui (9,9), zacusca (7 lei) sau mamaliga cu branza.
Felul principal este tratat cu mai multa preocupare: miel cu rozmarin, pui cu prune, limba cu masline, escalop sau tochitura (toate 23 lei). Bistroul este unul din locurile unde tochitura rnu este nici grea, nici prea multa. La desert se poate alege intre papanasi si negrese. Noi am mers pe calea papanasilor. Buni, fara sa straluceasca. Oricum, au avut o viata scurta :)
Atmosfera sic si cocheta a gramezii de antichitati care reuseste sa nu frizeze kitschul nu sunt insa o garantie a unei clientele pe masura. In timpul pranzului va puteti odihni privirea pe dungile de la pantalonii de trening ai altui client sau va puteti amuza facand pariuri de cate ori o sa mai sune telefonul vecinului si pe ce melodie :)
Nu este singurul de acest gen din Bucuresti - mai exista unul asemanator si pe strada Gh. Manu.
Comentariu nou
"Seara au de multe ori muzica live, cu solist la chitara sau flaut sau mandolina [...]"
Hehehe, plin de menestreli pe acolo, stim noi foarte bine :)
Mincarea a fost proasta, dar amintirile sint de neuitat :)
trist
Mi se pare unul din cele mai deprimante localuri din Bucuresti.
:)
io zic ca depinde de companie :)
Comentariu nou
Messer Dragos, data viitoare ne intilnim tot acolo si la aceeasi ora :-)
evident...
..si indubitabil :)
:)
Mi se pare - eufemistic vorbind - nepotrivita fantana aia arteziana in mijlocul camerei. Si ma amuza aerul conditionat pus in linie cu lampile de gaz. Dar, per ansamblu, locul e interesant si atmosfera placuta. :)
miros
mai e altcineva deranjat de mirosul acela aproape viscos (!)- de grasime de oaie sau de porc arsa de multe ori si impregnata in fiecare fibra a locului aceluia??? ... ori doar eu am o problema cu mirosurile? :(
.. si chiar ca e deprimant! acum 10 ani era la fel decorat dar... altcumva, avea ceva special. acum... pare sa se descompuna, desi preturile practicate le-ar putea permite sa intretina locul ceva mai bine!
S-a desfiintat
acest bistro s-a desfiintat. pacat pt ca era singurul loc din bucuresti unde nu se fuma pe care il stiam