Pro si contra facultatii

Nu a celei mintale, acolo e mai bine sa nu facem aprecieri, ci pro si contra scoala. Cea de dupa liceu, pe care taras-grapis il facem mai toti. Care sunt (dez)avantajele unei facultati? In tribuna de dezbatere apar in uralele publicului cele doua Cristine:

Pro - Cristina

Hm, nu credeam vreodata ca o sa fiu pro-scoala. De fapt, sa nuantam. Mai bine nu faceti liceul, decat sa nu faceti facultatea. Scoala generala in schimb e esentiala. :)

Deci... de ce mergem la facultate? Ca sa... invatam? :) Interesanta perspectiva. Dar cred ca asta e principalul argument, fie ca vrem, fie ca nu. Si nu ma refer la tocit, rontait cursuri, recitat formule, inghitit tomuri fara a le digera, scris lucrari interminabile, cu bibliografie incerta si nu intotdeauna precizata... etc. Nici pupatul mainii profesorilor, nici buchetele mari de flori, nici banii stransi de studenti inainte de examen pentru "o mica antentie, haideti, insistam".

Facultatea inseamna intrarea intr-un mediu si cunoasterea unor oameni interesati de ce vrei tu. Inconstient, respiri timp de 4-5 ani aerul ala, traiesti in mediul ala, te formezi acolo. Mediul e important, nu cursurile propriu-zise. De exemplu, la Litere e mai important ca ai un cenaclu in facultate, ca se face o revista, ca ai cunoscut cativa scriitori decat cursurile de Istoria limbii romane (ingrozitoare, as putea spune).

Nu-ti plac cursurile, nu te duci, mai bine iesi la o bere cu colegii sau cu un profesor misto. Restantele nu sunt o tragedie (stiu sigur asta :D), atata timp cat in rest nu pierzi timpul aiurea. Poti sa stai in biblioteca facultatii studiind ce-ti place. Ok, se poate asta si fara inscrierea in partid. Ok, dar pe bune acum, cati dintre noi studiaza, chiar si ceva de care sunt pasionati, fara sa fie un pic impinsi de la spate? Intri in contact cu oameni dintr-o anumita sfera de interes, formezi legaturi, afli mai multe.

Ok, multi profesori sunt inutili. Le-ar sta mult mai bine la ei acasa sau oriunde altundeva decat in preajma noastra. Dar in orice facultate se gaseste un procent (variaza intre 1 si 20 la suta, mai mult nu am auzit) de profesori cu adevarat misto, la zi, profesionisti in domeniul lor, cu care poti sa comunici si sa te imprietenesti. Iar de la ei inveti mai mult decat ai putea studia singur din carti.

De acord ca prea multa lume face facultatea, bineinteles ca toata lumea "trebuie" sa aiba o diploma, bineinteles ca e stupid sa ai pretentii doar pe baza diplomei din buzunar, bineinteles ca in afara de actul oficial, capul tau poate fi perfect gol. Faptul ca ai facut o facultate nu garanteaza ca esti bun intr-un domeniu, ci ca ai putea fi bun in acel domeniu.

Daca o faci pe bune, fara tocit inutil, urmarind doar anumite subiecte, specializandu-te la un moment dat, eventual continuand cu un masterat/doctorat, facultatea nu e doar utila, ci si amuzanta.

Asta pentru ca nu pe toti ne cheama Steve Jobs, damn it!


Contra - CristinaP

Facultate - din latina, facultas = putere, mijloace, oportunitate, resurse < din facilis = usor.

Stop cadru. Am zis usor? Si cum ramane cu zicala "primii 6 ani sunt grei, pana treci de anul 3?". Nu, categoric, facultatea nu e lucru usor. Daca ar fi, l-ar face toata lumea.

Care sunt motivele pentru care ai vrea sa te duci la facultate?

- sa scapi de armata (ok, asta a cazut recent)
- sa scapi de acasa (valabil doar daca te muti in alt oras)
- sa mai copilaresti putin (pana la 27, hai, 30 de ani :-P) si sa trantoresti boem sub frumoasa eticheta de "student"
- sa obtii o diploma, altfel nu te angajeaza nimeni, desi esti bun in ceea ce faci
- sa inveti (sa fim 'patrati si blonzi', cati oameni cu atata drag de destelenit mintea ati cunoscut voi la 18-19 ani?)

Marii majoritati a oamenilor "cu facultate" li s-a inculcat de mici teama de nerealizare, care este asociata in mod necesar cu lipsa educatiei superioare. Dupa care urmeaza "ei, acum trebuie sa te si insori si intri si tu in randul lumii".

Chestiunea in discutie nu este de fapt educatia, nici invatatura in sine, ci ideea facultatii si a plusurilor si minusurilor ei.

Programa cursurilor este stabilita de multe ori dupa niste criterii straine de logica si practica (exemplu - la limbi straine se studiaza Shakespeare in anul I si engleza veche abia in anul II, cand oricum nu te mai ajuta, decat ca sa il injuri copios pe bard in limba in care scria). Utilitatea cursurilor este de asemenea indoielnica (exemplu - cursul de standarde ISO 9000 la masterul pentru integrare europeana).

Pot enumera pe degetele de la o singura mana cursurile care mi s-au dovedit utile si pe alte 2-3 (degete, nu maini) cele care mi-au placut cu adevarat.

E adevarat ca multe lucruri in viata nu poti sa ti le alegi. La noi, aici se incadreaza si cursurile de facultate. In momentul in care stii in sfarsit ce vrei, e prea tarziu, s-a terminat si facultatea si te trezesti cu un bagaj teoretic care iti indoaie spatele, cu coatele si turul pantalonilor tocite prin amfiteatre, aruncat ca o floare inocenta, lipsita de experienta, dar docta, in campul muncii.

Si partea cu "docta" e un caz fericit. Majoritatea florilor ies din facultati mai golite de continut decat o papadie dupa furtuna, mai uscate decat gastele din iaz. Si atunci? La ce bun sa arunci in lume mii de studenti dezorientati care isi vor gasi pana la urma posturi pentru care vor face alte sesiuni de training, ca asa ceva nu se invata la facultate, posturi pe care nu ar fi fost angajati insa fara o diploma de studii superioare. Si atunci pentru ce prevaleaza ei? Pentru ca au mintea mai odihnita decat altul care lucreaza in domeniu de la 18 ani si stie infinit mai multe, dar nu are "facultate"?

Tragem linie. Facultatea e buna. Iti poate aduce un salariu de cel putin 880 de lei, spre deosebire de 440 la studii medii. Poate de la aspectul asta ar fi trebuit sa incepem. Banii!! Dar nu, aici terminam.


Voi sunteti pro sau contra?