Primari in istorie

"Micul Paris" a avut peste  80 de mari gospodari; fiecare a lasat o urma pe harta dezvoltarii orasului. Primarii prin istorie cu pacate mici si idealuri mari, unii marcati de fanariotism dar nu nepotism, sunt un bun abecedar pentru edilii contemporani. Plimbati prin Europa si scoliti bine, acestia nu au vazut in Primarie un business si nici cine stie ce os de ros.

Orasul pe care primul primar l-a luat in primire avea doar 16.000 de case. Barbu Vladoianu (decembrie 1872 - mai 1873) a adus tramvaiul tras de cai (Tramcar) in decembrie 1872 care facea legatura intre Gara Targovistei (azi Gara de Nord) si bariera Mosilor.

Sursa

In timpul administratiei sale au fost desfiintate morile de apa de pe raul Dambovita,s-au pietruit strazile "targului". In cel de-al doilea mandat, a inceput lucrarile de pavare cu gresie si granit a Podului Mogosoaia si a batut palma pentru construirea primei linii de cale ferata din tara: Bucuresti - Giurgiu, inaugurata in 26 August 1869, cand Regele Carol I a luat primul tren romanesc de la Bucuresti la Giurgiu.





George Sterian, proiectul pentru Primaria capitalei, 1895

Dimitrie C. Bratianu mandat scurt dar eficient. Istoria nu l-a uitat: a fost gazda buna la sosirea in tara a regelui Carol I, primit la Sosea, in Baneasa, cu covor rosu si ovatii.

Boierul Gheorghe G. Cantacuzino, fruntas conservator de spita nobila, cu doua mandate a fost supranumit "nababul", datorita averii sale colosale. A construit palatul Cantacuzino, azi Muzeu George Enescu, zis  "Casa cu lei"

Liberalul C.A. Rosetti. Este considerat fondatorul presei libere, democratice din Romania. Rosetti a fost unul dintre cei care au conspirat pentru inlaturarea lui Alexandru Ioan Cuza. Domnitorul ii inchisese revista "Romanul", astfel ca republicanul fruntas revolutionar la 1848, a devenit un sustinator al lui Carol I.



Proiectul pentru Primarie de la 1895 al arhitectului Giulio Magni, cel care a conceput la 1894 cladirea Bursa Marfurilor

Dambovita , 1869;
Probleme ale madatului Cariagdi : inundatiile de primavara; Scaldatul in Dambovita era deliciul oraseanului care nu avea, la aceea vreme, stranduri

Dimitrie Cariagdi (1878- 1883), primar longeviv cu o carte de vizita stufoasa: coronita sa  a fost realizarea canalizarii Dimbovitei ( a construit canalele din beton) care in precedentul deceniu provocase distrugeri serioase; a introdus si pavajele cu piatra cubica cu imprumut de la Casa de Depuneri.



"Stilul Ion Mincu" (Proiectul primului diplomat roman al Ecole des Beaux Arts din 1900)

Sub Manole Protopopescu - Pache cum i se mai spune -, ulitele orasului se transforma in strazi, iar serviciile primariei civilizeaza rapid orasul. Morala urbei e pe loc fruntas pe lista primarului iar Pache cere ca bordelurile sa aiba felinar rosu, ceea ce ridica multe degete (de protest) in sus.  Scolit peste granite, a fondat si numeroase ziare. In 1890 a finalizat prelungirea fostului bulevard al Orizontului, care ii si poarta numele.

In contul mandatului mai trecem construirea de scoli si Liceul "Gheorghe Lazar" in anul 1889. O alta noutate pentru Bucuresti a fost aparitia unui azil de noapte, dupa model occidental, care avea 40 de paturi. Tot atunci a fost infiintat si un serviciu gratuit de trasuri pentru transportul bolnavilor la spitale. Tot Pache este cel care construieste in Bucuresti primele trotuare, care aveau rolul de a usura circulatia.




Nicolae Filipescu ( 1893- 1895) a construit baia populara Grivita. Realizarea cea mai mare ramine insa introducerea tramvaiului electric. In timpul primariatului sau primul tramvai electric incepe sa circule (1894) pe"Marele Bulevard" (azi bulevardele M. Kogalniceanu, Carol I si Pache Protopopescu). Bucurestiul cunoaste pentru prima data iluminarea cu gaz, iar alimentarea orasului cu apa potabila din izvoarele subterane se perfectioneazaIn timpul mandatului sau s-a construit observatorul astronomic din Dealul Piscului.

Delavrancea, un exemplu de primar energic,ales deputat si numit primar al Capitalei in ultimul an din sec. al XIX -lea  a continuat iluminatul, construirea de noi tramvaie si alimentarea cu apa potabila. In 1899 intra in randul conservatorilor, atras de Take Ionescu care i-a spus: "Ce faci acum cu chestia nationala? Ai daramat, acum cladeste". Scriitorul-primar, ajutat de prietenul sau Ion Mincu a facut primii pasi pentru stilul romanesc in arhitectura. A refacut ( pavaj piatra)  Lipscanii si Calea Victoriei.



Petre Antonescu, Proiectul pentru Primarie, 1912

Sursa

B-dul Elisabeta, deschis in 1890- 1894

Dem I. Dobrescu zis "primarul tirnacop" pentru proiecte urbanistice numeroase a condus Capitala din februarie 1929 pina in ianuarie 1934. Pentru a elimina scaldatul in Dimbovita, locul de unde provenea si apa potabila pentru o mare parte din bucuresteni, Dobrescu a initiat constructia de stranduri.

El da tonul in rescrierea arhitecturii bucurestene si pune bazele modernizarii Bucurestilor prin largirea marilor artere, asa cum le stim astazi. Dobrescu a realizat parcurile Snagov si Baneasa, el intentionind chiar sa uneasca Gradina Botanica cu Parcul Palatului Cotroceni, iar in urma acesteia sa rezulte "gradina noastra zoologica". Un alt proiect al primarului era chiar construirea unui tren orasenesc, stramos al metroului.

Al. G. Donescu. De mandatul acestuia (1934 - 1938) se leaga ideea organizarii unei serbari anuale a Bucurestiului. "Luna Bucurestilor" era in viziunea regelui Carol al II-lea "o sarbatoare de infratire romaneasca", altfel, replica moderna a vechiului si popularului Targ al Mosilor. In contul lui Donescu mai trecem inaugurarea Gradinii Botanice si a Arcului de Triumf contemporan, vechiul Arc de Triumf inaltat in anul 1922 era din lemn si stuc.



Petre Antonescu, Proiect pentru Primarie , 1939

Din 1938 pina la sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, cu o singura exceptie, toti primarii au fost militari de cariera. Dupa 1940, proiectele edilitare merg in ritm alert: se fac primii pasi pentru  eliminarea totala a locurilor virane, inlocuite cu piete monumentale, gradini, scuaruri si parcuri, iar pe strazile Capitalei "nu se vor mai vedea carute, harabale sau trasuri". Liniile electrice urmau sa fie prelungite "pana la o raza de 30-40 km, in jurul Capitalei", iar in centrul acesteia, se va introduce "trenul orasenesc", adica metroul care a "supraincalzit" economia prin costuri uriase.



Ministerul Lucrarilor Publice - cladire de secol XX ( 1906-1910) dupa planurile arhitectului Petre Antonescu, azi, Primaria Capitalei

Sursa info/ sursa foto