Poveste din Tara de Sus - Putna

Motto: "Acolo fi-va altarul! zice falnicul monac/ Ce se-nchina si se pleaca pe razboinicul sau arc/ Sa traiasca domnul Stefan! Mii de glasuri il ureaza/Si poporul jos, pe vale, umilit ingenuncheaza".

("Altarul monastirei Putna" - V. Alecsandri)

Nota: Materialul nu se vrea o istorie exhaustiva a manstirii Putna ci o povestire-legenda croita pe firul istoriei

....Si cum vru Moldova asa vrusei si eu (Sursa foto)
 
Clopot de manastire sosit dinspre miazazi pe undele paraului Putna, tulbura apa Sucevei. Calatorul se opreste. Zvon de vitejie coboara la rascruce de vanturi si veacuri din codrii Obcinei Mari spre comuna Putna. In vreme veche aici s-au intrecut Stefan cel Mare cu voinici arcasi. Codrii aplecati peste Valea Putnei au simtit vantul spintecat de sagetile pornite sa hotareasca locas sfant crestinatatii.

Manastirea a fost in trecut si centru de cultura ce gazduia atelier de caligrafi, de broderie, scoala de pregatire a pictorilor, zugravi de biserici, academie teologică (Sursa foto)

In inima Bucovinei unde s-a oprit varful sagetii, s-a ales loc de inaltare manastirii Putna. Stefan a inchinat-o lui Hrisos in semn de multumire pentru victoria de la Chilia impotriva turcilor. In 1469 manastirea a fost gata. Intors de la cetatea Sorocii, Stefan si-a spalat miinile patate de sange pagan la umbra minastirii. Trei saptamani mai tirziu a sfintit-o. S-a adunat sobor din patru colturi de tara sa vada minunea: dupa un sfert de veac de sange, inaltarea unui loc sfint. Atunci calugari carturari au insemnat pentru eternitate, cu condei slavon, ispravile domnului Moldovei.

La 1484, mana dusmana a pus foc la temelia primei manastiri a lui Stefan. Era in primavara anului in care sultanul Baiazid a rapit Moldovei Chilia si Cetatea Alba. In scurta vreme, mesteri priceputi au refacut-o, daniile au imbogatit-o. Un veac mai tarziu, cand Moldova era supusa turcilor, hotii au pradat-o si au robit-o. In miez de secol XVII cazacii au batjocorit crucea rasariteana si momantul  lui Stefan. De aceea ramasitele sale, ulterior dezgropate, nu mai pastrau aproape nici o podoaba.

Anul 1504. Se aude toaca. Pe firul apei Sucevei urca urias norod purtand trupul neinsufletit al lui Stefan adus din Cetatea de scaun a Moldovei. Sate intregi ingenuncheaza. Padurea i-a luat atunci chipul si l-a dat zarilor sa-l imprastie peste o tara de piatra, de lut, de foc.  Poporul l-a pus in cripta minastirii, in bratele nemuririi. De cinci secole mosnegi  din patru colturi de tara isi pleca fruntile catre Putna in vremi de napasta si se impartasesc din puterea lui. Tot de atunci, la piatra de mormint a lui Stefan isi cinta rapsozii poemele lor. Dintre florile  de acanta ce modeleaza lespedea arde o candela ce nu s-a stins din iulie 1504.

In 1750, falnicul turn ce strajuia poarta precum un dorobant, saruta pamantul. Strabatut de crapaturi adinci isi pierduse rostul - acela de a observa apropierea dusmanilor. Printre ruinele zidurilor de aparare, devorate de timp si desfigurate de vremuri se cuibareau copiii de vatafi. Buruienile muscau din trupul adormit al pietrei. Maracinii devorasera meterezele  amortite si pivnitele umplute de tarina parasirii. Calugarii, ramasi fara acoperis, s-au risipit in adaposturi mai sigure.

Pe scaunul de mitropolit al Moldovei urca calugarul Iacov Putneanul care a readus manastirea lui Stefan la viata investindu-si agoniseala in reparatia zidurile. A devenit astfel al doilea ctitor al sau. Acesta nota intr-un hrisov anticipand  sloava Letopisetelor : "Oare ne vom mai invrednici si noi a ave vremi ca acelea, botezate de glorie? Mormintul lui a fost zidit , in semn de cinstire, alaturi de cel al domnitorului din cetatea de scaun a Sucevei.  

Turnul tezaurului dateaza din secolul al XV-lea (Sursa foto)

Din aspectul initial se pastreaza numai Turnul Tezaurului aflat in partea de vest a incintei. Cele patru etaje ale sale scapa vitregiilor veacurilor. In el au fost adapostite, la rascruce de vremuri, bijuteriile acestui locas. Ele vor gazdui pe Mihai Eminescu (al carui  bust sculptat de Oscar Han se afla alaturi de cel al lui Stefan din 1926), Ioan Slavici si Ciprian Porumbescu care impreuna cu Mihail Kogalnicenu si A.D.Xenopol  au  sosit aici la 400 de ani de la inaltarea ctitoriei, sa cinstesca memoria Voievodului. 

In Camera mormintelor se alfa lacasul de veci apartinand Mariei de Mangop si Mariei Voichita(ultima sotie a domintorului) dar si ale urmasilor sai pana la Petru Rares.(Sursa foto)

Mormantul lui Stefan (Biserica Manastirii)

La ceremonia din 1865, organizata de arhimandritul de la Putna s-a deschis lespedea sicriului domnesc. Patru sute de ani de patimi au lasat in urma numai capul, pastrat aproape intact si petecele mantalei. Acestea se gasesc in mausoleumul care a fost ridicat ulterior lui Stefan.

Cea mai veche biserica de lemn din Moldova scapa de focul turcesc, moare din lipsa fondurilor de restaurare (Sursa foto)

Zidurile de cetate ridicate la 1481, au fost prevazute cu metereze si trei turnuri de aparare. Miresma de busuioc si de frunze de nuc uscate imbraca picturile murale din interioare care dateaza din secolul al XVII-lea. La 200 de metri de manastire, in cimitirul satului, ghemuita in lemn de stejar se afla  Biserica "Dragos Voda", cea mai veche biserica de lemn din Moldova construita in anul 1353 la Volovat de Dragos Voda. 

Biserica actuala din curtea minastirii a fost construita la jumatatea secolului al XVII- lea de catre Vasile Lupu. In arhitectura si decoratie se regasesc elemente din sfera barocului moldovenesc.

Sursa foto

Muzeul manastirii include colectia de arta medievala considerata cea mai valoroasa din intreg orientul crestin. In patrimoniu se afla: Tetraevanghelul de la 1473 scris de mana pe pergament in slavona si ferecat argint aurit in 1487 de ieromonahul  Nicodim de la Humor, portretul lui Stefan si al fiului sau Alexandrel, lucrate in 1480 cu motive nationale inspirate din catritele moldovenesti, acoperamantul de mormant al Mariei de Mangop ( broderie lucrata in 1477), epitafuri din 1490, odoare bisericesti, vase de cult din argint printre care si o cadelnita daruita de Stefan in 1470. 

Mergand spre miazanoapte cale de doi  kilometri de la manastire ajungeti la o pestera. Spune traditia ca pe un pintec de iarba si-a inaltat chilia Daniil Sihastrul, calugar de manastirea Voronet, vrednic sfatuitor al lui Stefan cel Mare dupa infrangerea de la Valea Alba (1476). Ziua inrama icoane intr-un mic atelier iar noaptea citea. 

Chilia lui Daniil Sihastrul, construita in sec.al XV-lea (Sursa foto)

Pestera de taina si bisericuta rupestra a inaltat aici calugarul pe care il canta Bolintineanu. In istoria Moldovei, ii talmaceste lui Stefan visele : "Daca mina-ti slaba, sceptrul ti-o apasa/ Altuia mai harnic, locul tau il lasa/ Caci mai bine este supus laudat / Decit cu rusine domn si atirnat /Capul ce se pleaca palosul  nu-l taie / Dar cu umilinta , lantu-l incovoaie/". Peste ruinele chiliei s-a inaltat o biserica.

La Putna, se pastreaza ca moaste un deget aratator al sfintului Daniil Sihastru, ferecat in aur si argint cu 11 margaritare. Tabloul votiv care il infatiseaza pe "Ostenul lui Hristos" (umbla basme prin Moldova ca, intre zidurile Cetatii Albe, trecutul a inchis un pomelnic si o scrisoare. Pomelnicul arata pe Bogdan Voda si pe feciorul sau, Stefan. Scrisoarea spune ca Bogan Voda a inchinat pe Stefan sa fie ostenul lui Hristos impotriva lui Antihrist) - la ceasul mortii dand sfaturi fiului sau. 

Aici si-a rostit poemele Eminescu. Nimeni n-a iubit mai mult pe Stefan prin ele: "Stefane, Maria ta, Tu la Putna nu mai sta" l-a invocat poetul la aniversara. La manastire se roaga azi 50 de calugari din povestile carora nu lipsesc faptele de viteje ale voievodului si dusmanilor ce-au cazut sub bratul sau. Ispravile lui, luate pe picioarelele porumbeilor au ramas pilda batranei istorii moldave.