Pastele vazut cu ochii Europei

Cu minutarele potrivite la ceasul sarbatorii, Europa se gateste si ea, de Paste, ca fata mare la maritis.  Din colectia de cutume de familie (suntem doar o mare familie) am decupat cateva datini simpatice tinute de surata Europa. Cui ii plac, sa le importe. Schimbul intercomunitar e sanatos daca tot am prins gustul vacantelor de Paste departe de casa (noi stiam ca familia se aduna de pe drumuri in jurul oualor rosii) si a noptii de Inviere la Roma.

Finlanda. Sarbatorile din tara celor 1000 de lacuri mizeaza pe distractie; exceptie face Pastele care isi pastreaza caracterul lui sacru.  Desi 86% dintre finlandezi apartin bisericilor evanghelice luterane, semnificatia crestina a Pastelui ramane neschimbata. Bisericile sunt pline, dar alaturi de denii sunt si multe concerte de muzica. 

Vinerea Mare vine cu hainele negre,  muncile casnice (aprinderea focului in soba, maturatul, vizitele) sunt prohibite iar cina se ia dupa apusul soarelui. In vestul  Finlandei, copiii sunt palmuiti dis-de-dimineata, ca sa li se aduca aminte de suferintele lui Cristos. Distractia si orarul restaurantelor sunt limitate prin lege.
In noaptea de Pasti, in sud-estul tarii, copiii merg prin sat. Fiecare duce un instrument muzical galagios, castaniete sau talangi al caror zgomot vestesc sfarsitul unei saptamani tacute.

Finlandezii pun pe masa (festiva) supa de mazare, clatite si paine umplute cu crema si pasta de migdale. Vedetele meniului de Paste sunt blinelele, clatite din grau negru.Cel mai traditional soi de mancare este este mämmi, un terci de ovaz facut din apa si secara dulce.

In Suedia, Pastele incepe cu Duminica Floriilor. Suedezii aseaza frunze de palmier sau salcii tinere inaintea icoanei lui Cristos. Ei comemoreaza intrarea lui Cristos in Ierusalim.Obiceiurile populare inca se mai pastreaza: In Joia Mare se fixeaza un obiect in spatele unei persoane care nu banuie nimic si mergea asa toata ziua (un fel de duce magarul nu stie ce duce neos)

Un obicei rudimentar si  vechi al nordului care punea pe jar fetele in Vinerea Mare era ca in zori, baietii din sat, echipati cu mladite de mesteacan mergeau pe la fiecare ferma din sat, unde biciuiau fetele cu vergile pana cand acestea dadeau de baut (nu apa).

Fetele, deghizate in vrajitoare, lasa "O scrisoare de Paste" la "destinatar"

In ajunul Pastelui, in vestul Suediei, baietii si fetele se imbraca in vrăjitori si merg din casa-n casa cu O scrisoare de Pasti. Lasa in casuta postala o felicitare decorata si primesc in schimb bomboane sau monezi.. La petreceri, tinerii si copiii se intrec in concursuri de rostogolit oua.

Danemarca se impodobeste cu decoratii festive: masa cu ornamente multicolore, narcise si servete galbene si rosii. Copii primesc oua din ciocolata de la parinti si bunici. Cine vrea sa primeasca mai multe oua de Pasti scrie o gækkebrev adica o scrisoare anonima, un mic poem. Cel ce o primeste e musai sa ghiceasca expeditorul. "Epistolele" pot fi decorate cu picturi, fulgi de nea sau colaje. Daca destinatarul  nu ghiceste identitatea expeditorului intr-o anumita perioada de timp, face cinste cu un ou de Paste.

Estonia. Traditiile legate de sarbatorile pascale sunt importate de la germanii baltici dar fara "alaiul" semnificatiilor; la estonieni, se sarbatoreste, de fapt,  primavara. Sarbatoarea vecina Pastelui este la ei Paastumaarjapäev, ziua Fecioarei Maria si a Postului, adica ziua femeilor. Femeile si fetele merg la scaldat, la rasarit, intr-un izvor, ca sa fie chipese tot restul anului. Urmeaza portia de distractie cand isi fac de cap, canta si joaca dansuri traditionale in cerc. Isi coloreaza obrajii cu o iarba numita "naistepuna" ("rosul femeilor") si merg la taverna sa se trateze cu lichior rosu. Este singura zi in care barbatii sunt consemnati la vatra sa ingrijeasca copiii si gospodaria.

Letonii urmeaza un ritual cu radacini pre-crestine: se trezesc inainte de a se crapa de ziua si se grabesc spre cel mai apropiat parau. Se spala cu apa rece curgatoare, semn de sanatate, noroc si frumusete; se urca pe cel mai apropiat deal si asteapta primele raze ale soarelui. Pe drumul de intoarcere, fac mult zgomot pentru a alunga pasarile. Obiceiul rudimentar tine de o traditie letona veche Lev, conform careia pasarile erau cauza raspandirii bolilor.

Ramura de salcie, "altoita" pe toti membri familiei, mici si mari, aduce succes si fertilitate. Poate singurul loc unde dictonul Bataia rupta din rai nu e invechit

Pastile nu ar fi Pasti fara ouale vopsite (imbracate) in foi de ceapa, fara pasca si cateva traditii gastronomice rusesti : kulich (o paine dulce cu sofran traditionala) si kulebyaka (placinta de somon), despre care letonii spun ca nu suna a letona dar au un gust dumnezeiesc. 

Cel mai aratos ou e "vedeta" jocului in familie. Razboinici din fire, ei ciocnesc ouale se ciocnesc la capat cu altcineva pentru a vedea cine castiga; acesta va fi cel mai puternic si va avea o viata mai lunga. Si letonii au concursuri de rostogolire a oualor. Premiul il ia oul cel mai rapid si suficient de dibace incat sa nu se pupe cu un altul.

Lituania vine cu traditia festinului si cu "spectacolul mascatilor". "Mastile" cutreiera targurilepentru a trezi primavara si plantele.Mascatii se imbraca in diavoli, ingeri si simboluri ale mortii si poarta masti terifiante, făcute din coaja de copaci, piei de oaie sau cranii de animale care reprezinta batrani, cersetori, pasari, animale.
Tot acum Lituania "ridica cortina" pentru luptele dintre Fatso şi Hemper. Fatso simbolizează consumul exagerat de carne si lacomia la mancare si este reprezentat ca un om gras. Hemper simbolizează modestia, harnicia si postul; el e un om slab, cu un fir de canepa la palarie, o funie si un bici de canepa in maini. Lupta are loc pe strazi, in curti. Seara mascaţilor se incheie cu victoria lui Hemper , jocuri, glume si dansuri pana la cantatul cocosilor.

In Anglia se danseaza in Duminica Pastelui jocuri vechi, care au rolul de a alunga spiritele rele ale iernii. "Dansatorii Morris" poarta pantaloni albi, esarfe rosii, pantaloni negri si palarii de paie cu multe flori, panglici rosii si verzi si clopotei.

Biscuitii englezesti dupa o reteta de succes, se daruiesc legati cate trei in panglica, simbolizand Sfanta Treime.

Dupa traditie anglosaxona, in "Sambata Oualor" copiii merg din casa in casa si cer oua sau carne, aruncand vase de lut sparte la usile celor care ii refuza. Jocul specific cu ouale de Paste este Easter Egg Hunting. In dimineata Pastelui, copiii din familie se aduna pentru a cauta ouale ascunse de iepuras in timpul noptii. Coronita cu dulciuri merge la copilul care gaseste cele mai multe oua. Astfel, ouale sunt ascunse in spatii publice iar copiii din comunitate pornesc in aventura.

In Irlanda, Vinerea Mare este cea mai severa dintre zilele postului Pastelui. Meniul include 3 bucatele de paine si 3 inghitituri de apa – dupa Sfanta Treime.Fetele isi piaptana parul si nu si-l prind, ca un simbol al tristetii. Ele merg desculte toata ziua. Baietii isi tund parul pentru a pacali durerile de cap tot anul.

Sursa

Ouale inrosite in Vinerea Mare sunt insemnate cu o cruce si se mananca de Pasti. Intre orele 12 si 15, cele trei ore in care Isus a suferit pe cruce, familia se aduna pentru meditatie si rugaciune. Oamenii merg la biserica si se descalta inainte de a intra. Sambata se aprind sute de lumanari din lumanarea pascala aprinsa de preoti. Oamenii danseaza pe strazi si primesc prajituri.

In nordul Portugaliei...

...in seara de Pasti un preot trece pe la casele oamenilor cu un crucifix, celebrand Invierea. In Ponte de Lima, in fiecare an, se
alege un "mordomo", care plateste masa de Pasti pentru tot satul – o mare cinste (care aduna 500 de oameni in jurul mesei)

La loc de cinste stau specialitatile traditionale: tocana de miel, friptura de ied, chiftele, paine cu lapte, ciocolata, oua, migdale, friganele de bacallao,  peste, curcan la cuptor sau pulpa de miel, rata cu orez, branza de oaie sau capra, fructe, placinta de carne.

 In Spania, Pastele vine cu cermonii fastoase

Din duminica Floriilor si pana in ziua de Pasti au loc procesiuni pe strazi; cele mai populare sunt in Andaluzia. Membri ai fraternitatilor religioase(costaleros) poarta intr-o atmosfera de doliu statuete din aur, argint, tesaturi decorate cu flori) ale sfintilor infatisand scene biblice, asezate pe platforme de lemn (tronos).  

In ziua de Pasti, clopotele suna in Franta catolica vestind Invierea; copiii se trezesc de dimineata si cauta ouale lasate de Iepuras in camere si gradina. Magazinele franceze pastreaza traditia oului din ciocolata neagra, cu lapte sau alba, iepurasi si puisori cu surprize. Spre deosebire de obiceiurile de Paste din celelalte tari, in Franta simbolul Iepurasului este inlocuit cu pesti si clopote. Pestii francezi de Paste porecliti "Pesti de aprilie" vin odata cu jocurile si zambetele rostite de Ziua Pacalelii. Cei mai sugubeti pici lipesc  hartii pe care se gaseste fotografia unui peste pe spatele a cat mai multi adulti.

Clopotele bisericilor zboara la Vatican, cred catolicii francezi, si duc cu ele durerea celor care au jelit crucificarea lui Hristos. Clopotele zburatoare se intorc in prima zi de Paste aducand o multime de oua de ciocolata.
Un alt obicei francez consta intr-un concurs de rostogolire a unor oua crude pe o panta. Oul care nu se sparge este  "Oul victorios" si simboliza piatra care a fost data la o parte de la mormantul Mantuitorului.

Postul mare si Pastele sunt precedate de carnavaluri, baluri mascate, parade, costume elegante, dansuri, cantece si jocuri de artificii. Unde, daca nu in Italia! Si tot aici se pregateste celebrul cozonac (care l-a batut pe cel autohton) in formă de coroana, acoperit cu bomboane colorate, ovale sau presarat cu fructe zaharisite.

Prajitura specifica este la colomba (porumbelul).Legenda ei s-a nascut in timpul bataliei de la Legano. Milanezii care au ridicat armele contra lui Barbarossa au stiut ca victoria e a lor dupa ce au vazut trei porumbei zburand deasupra bisericii. De atunci, la milanezii nici un Paste fara prajituri in forma de porumbel: la colomba (briosa in forma pasarii) este sinonima cu vestea buna.

 Primele delicatese din aluat dulce sub forma de iepurasi au apărut  in Germania, la 1800...

..asa ca e foarte greu sa iti imaginezi sarbatoarea fara oua colorate si decorate schimbate intre prietenii (care sunt si artizani) pentru ca traditia s-a nascut aici in sec. al 16-lea (Iepurasul prietenos  a fost identificat in Germania, in 1590)

In "Tara bicicletelor", ouale decorate se agata la ferestre, langa plante si pe crengutele de salcie. Există si o prajitura in forma de miel (Osterlamm) care este oferita copiilor de nasi.

Luxemburg scrie legenda dupa mesa din Joia Mare cand clopotele bisericilor zboara la Roma pentru a primi dezlegarea din partea Papei. Trei zile, bucuria celor mici: ei  cheama locuitorii la posturi,  cu moristi, castaniete si tobe in ritmul traditioanal: Klibberlidd. Rasplata e oul de Pasti si monedele; cadoul e oferit duminica dimineata, dupa ce clopotele se intorc in casa lor.

Si in micuta tara europeana ai carei locuitori intra intr-un orasel, se pastreaza traditia oului ascuns in mici cuiburi de bunici. Surpriza este mult mai suculenta pentru copii (ideea merita importata)

Clopoteii belgieni care "au plecat la Roma" in Joia Mare se intorc, ca si in micutul regat, in ajunul Pastelui. In magazinele de dulciuri si patiserie, vitrinele sunt pline cu clopotei frumosi din
zahar colorat, ciocolata si martipan. Ca si in Germania, se practica traditia aprinderii focurilor in aer liber pentru alungarea spiritelor rele.

 

Sportul national olandez la Paste: copiii "scotocesc" ograda vecinilor pentru a bate recordul la colectia de oua. Nelipsita din meniul traditional al olandezilor este "Paasbrood", un fel de paine dulce cu struguri si stafide.

In Grecia pregatirile incep cu maghiritsa (o supa din maruntaie si ierburi). Lumina din lumina si Hristos a inviat (Christós Anesti) este semnul sub care grecii schimba urari si traditionalul "Sarut al dragostei". Acasa, fac cu lumanarile aprinse de trei ori semnul crucii deasupra usii de la intrare, ciocnesc oua rosii si servesc traditionala maghiritsa, un soi de drob lichid.

Pe masa din prima zi de Paste troneaza friptura de miel pe gratar, "kokoretsi" alaturi de care e asezata Christopsomon ("painea lui Hristos") o delicatesa greceasca, o bucata de paine rotunda care este decoarata cu o cruce si oua rosii.

Duminica Pastelui in Ungaria incepe cu bucuria celor mici care gasesc sub pat cadourile ascunse de Iepuras. Urmeaza  un mic-dejun traditional cu oua de Paste, sunca si kalács, un fel de paine dulce cu oua, nuci si ciocolată fierbinte. Credinciosii poarta prin parohie statuia lui Isus si intoneaza imnuri religioase.

A doua zi de Paste, baietii stropesc fetele cu parfum sau cu apa parfumata, semn de noroc, iar fetele le ofera oua vopsite. Este o zi a ospitalitatii, portile sunt deschise pentru oricine, se dau felicitari de Paste, se servesc prajiturele, tuica de prune si caisata.

Cosul de Paste in Slovacia aduna felii de pasca unse cu unt de casa, carnati pe o farfurie mica, oua vopsite si hrean sau sfecla rosie. Colacii cu branza şi oua, sunca si carnatii completeaza masa  de sarbatoare. 

Simbolurile sarbatorii in Cehia sunt mielul (inlocuit adesea cu unul de turta dulce) si veriga de salcie,  pomlázka. In ziua de Pasti se fac pregatirile pentru luni. Fetele vopsesc ouale iar baietii isi
pregatesc ramurelele de salcie.  Baietii biciuiesc uşor fetele cu salciile şi le stropesc cu apa si recita un cantec traditional. Fetele ii rasplatesc cu oua vopsite sau bomboane si leaga funde de salciile lor.

Cosul de Paste in Polonia include, in afara delicateselor, sarea, hreanul si painea. Sarea, un simbol al Corpus Christi, pastreaza mancarurile nealterate iar hreanul aminteste de patimile lui Isus.
A doua zi de Paste se celebreaza un al obicei traditional polonez, śmigus-dyngus, Lunea Umeda. Nimeni nu ramane uscat in acea zi si orice polonez e pregatit pentru un dus inopinat in plina strada.

Vecinii de la sud de Dunare, vopsesc ouale in Joia Mare si fiecare crestin il duce la biserica. Oul sfintit e ingroapat in vie si odata cu el, omenii se despart de toate relele si necazurile unui an. Fetele tinere isi dau primul lor examen in gastronomie cu gogosi in miere si zahar.

Traditiile se plimba incet, incet prin lume si ne amintesc un rost al sarbatorii pus deoparte cu un gest glacial si aproape oficial. Locul sarbatorii din suflet e "suflat" de obsesia bucatelor care inveselesc spritul, iar Hristos e amanat pentru siesta.

Sarbatori tihnite si Paste fericit!

Surse si fotografii aici si aici. Alte resurse: aici si aici.