Parfumul, povestea unei crime - Smell-o-vision

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+

perfumeDin ciclul "a vorbi despre dragoste e ca si cum ai dansa despre arhitectura" iata aici un film despre... mirosuri. Desi premisa poate parea aberanta, Parfumul este in primul rand un film despre obsesie. Povestea este intunecata, deliranta, nu pot sa spun ca este fun, in schimb te captiveaza pana la sfarsit. Si thank you Baby Jesus pentru treaba asta pentru ca filmul tine peste doua ore!

Actiunea are loc in Franta secolului XVIII. Suntem alaturi de personajul principal, Jean Baptiste Grenouille, inca din momentul nasterii lui sub o taraba intr-o piata de peste. Doar pentru ca avem de-a face cu un film de epoca sa nu credeti ca Paris este prezentat ca o citadela romantica si curata. Murdaria este omniprezenta. In aceasta lume a mirosurilor putrede si al aromelor rancede... parfumul este o scapare. Este atingerea unui inger.

Grenouille simte din plin acest lucru, deoarece el se naste cu un simt al mirosului care l-ar face pe Wolverine sa se ascunda de rusine. Mirosul unei persoane este pentru Jean Baptiste esenta acelei persoane. Asa cum spune chiar el la un moment dat, reprezinta sufletul unui om. Imaginati-va atunci socul prin care trece cand descopera ca el... nu are un miros. Bummer. Jean Baptiste se hotaraste sa umple acest gol cu un ideal. Vrea sa descopere si sa pastreze mirosul frumusetii insasi.

Dupa o ucenicie sub maestrul Baldini (interpretat de Dustin Hoffman), Jean Baptiste invata cum sa distileze parfumurile. De la acelasi maestru invata despre legenda parfumului suprem, compus din 13 arome, care sa aduca fericirea oricarui om care apuca sa-l miroasa. Acesta este obiectul obsesiei lui Jean Baptiste, care se transforma intr-un criminal in serie pentru a-si atinge scopurile.

Daca la inceput simtim un dram de mila pentru personajul principal, datorita greutatilor pe care trebuie sa le infrunte, in curand ne dam seama ca nu este catusi de putin... uman, insa nu i-as spune un monstru. Nu face ceea ce face din rautate, ci este complet amoral. Pentru el victimele sale nu sunt decat recipiente. Nu empatizam cu el, dar nici nu-l uram.

This movie is weird. Mediul in care se desfasoara actiunea poate fi identificat ca societatea franceza a secolului XVIII dar este si putin altfel. Putin aiurea. Iar stilul de filmare al regizorului Tim Tykwer pune in evidenta aceasta ciudatenie inerenta. Culorile sunt mai vii, mediul este mai sufocant, sunetele mai stridente. Merita mentionat ca filmul este adaptarea romanului cu acelasi nume, scris de Patrick Suskind in urma cu mai bine de 20 de ani.

Grenouille este jucat de englezul Ben Whishaw. Actorul trebuie sa compenseze lipsa dialogurilor cu expresii si miscari, iar Whishaw se descurca. Are de asemenea o infatisare de "baiat bun", de la mama acasa, care nu ar rani nici o musca. De aceea faptele lui sunt probabil si mai socante. Dustin Hoffman si Alan Rickman sunt doi dintre greii filmului, singurii actori cu adevarat cunoscuti, si se descurca onorabil in rolurile de personaje de epoca.

Nu stiu cu ce sa compar Perfume, pentru ca nu cred ca am mai vazut vreun film ca acesta. As zice ca este o combinatie intre From Hell si Tideland. Deci daca vreti sa vedeti povestea unui criminal in serie, cu o usoara tenta supranaturala, mergeti la Perfume - story of a murderer. Singurul lucru care ar putea sa va enerveze este lungimea. Este totusi foarte lung. In al treilea act este posibil 1. sa cascati, sau 2. sa aveti nevoie la toaleta.

Oricum, dupa ce treceti de acest moment critic, bucurati-va de sfarsitul pe care ori il veti iubi, ori il veti uri, dar nu o sa va lase indiferenti.

Smell ya later, aligator.





Nici un comentariu inca

Pentru a posta trebuie sa fii logat.

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

d'ale zilei...

Ai spirit civic?
|Rezultate|Alte sondaje

Descopera