Oameni din Bucuresti: hipsteri
Urbanii, cu muzica lor d'n'b, toalele fistichii, castile supradimensionate ce le acopera mereu urechile si sepcile de Fidel Castro ce umbresc barbi de o luna si ascund chelii premature, au pierdut deja pozitia de avangarda a vietii sociale bucurestene. Asadar, daca tocmai ati ascultat niste Bonobo si va gandeati sa va asortati nou descoperitele gusturi muzicale cu un training verde si adidasi de skate, pentru a va usura accesul in elita cluburilor de fite intelectuale de la malul Dambovitei, sunteti cu vreo doi ani in intarziere: locul urbanului e incet-incet luat de o categorie mai tanara, mai nervoasa si mai - in sens patapievician (patapieviciesc?) - recenta: hipsterul, sau fanul indie.
A nu se confunda cu emo: desi are in comun cu acesta predispozitia pentru pantaloni stramti, conversi, curele deschise la culoare si tricouri cu maneca foarte scurta, abia acoperind umarul, hipsterul apartine unei categorii mature si emancipate, care a depasit de mult crizele adolescentine ce ii duc pe primii la gesturi disperate precum a se taia cu lama si a asculta Taking Back Sunday. Nu, nici vorba: hipsterul este un membru productiv al societatii si are un job, de obicei intr-un domeniu 'cool', in cel mai rau caz fiind student cu un part-time.
Profesional vorbind, se suprapune perfect cu urbanul, al carui mostenitor evoluat este: publicitatea este un domeniu favorizat, la fel si jurnalismul, in special radio, cel de revista glossy sau cel online. Domeniile in care hipsterul prospera cu adevarat raman insa cele artistice: litere, teatru, film, arte plastice, muzica - toate sunt adevarate clocitorii de indie fans, mereu dornici sa experimenteze cultura la cel mai inalt nivel (gen).
Hipsterul a mostenit pasiunea pentru haine colorate a urbanului, insa a agrementat-o cu gustul pentru elegant observabil la trupele indie britanice, asadar camasa si cravata subtire sunt de rigoare, la fel ca jeans-ii negru mat, cat mai stransi pe picior, sau pantalonii de stofa cu dungi. I-am mentionat deja predispozitia pentru haine stramte, insa regula poate fi incalcata de fetele cu imaginatie bogata, care reusesc sa se deghizeze in outfit-uri demodate, cu aer fin de siecle. Pentru baieti, in schimb, dress code-ul e restrictiv si auster: nimic nu atarna inutil, toate hainele vin perfect pe corp, mereu la limita dintre 'la fix' si 'prea mic'. '
Muzica preferata este, intr-o generalizare grosiera, indie: adica, o buna parte din ce se vede la MTV2 si cam orice recenzeaza favorabil Pitchfork Media, de la Arcade Fire la Kaiser Chiefs, sau de la The Killers la favoriti pereni precum Radiohead, pentru a numi doar cateva exemple binecunoscute. Numele cunoscute nu o sa va aduca, insa, prea mult respect din partea hipsterilor experimentati: in lumea indie, obscuritatea e o virtute, iar celebrul joc 'pun pariu ca n-ai auzit de trupa asta' e mai popular ca oriunde. In caz de disperare, inventati nume de trupe: oricum n-o sa se prinda nimeni, si este vital sa va demonstrati multele ore petrecute citind bloguri muzicale, incuindu-va colocutorii in aceasta maniera.
Deocamdata, singurul loc dedicat in exclusivitate hipsterilor, si care se ingrijeste de fiecare nevoie a acestora (anume, muzica in proportie de minim 70% apartinand unor artisti cvasinecunoscuti si preturi bune la whiskey-cola) este The Loft, altfel cunoscut si ca Mansarda lui Jumbo. In serile din weekend, acolo veti gasi floarea hipsterilor, inclusiv aceasta aristocratie a timpurilor noastre, membrii celor cateva trupe de profil de pe la noi, dar si o groaza de aspiranti la titlu. Acestea fiind spuse, un hipster pus pe distractie n-o sa refuze nici un B52, un La Scena sau chiar un Expirat - depinde in ce companie se afla si ce intentii are..
A nu se confunda cu emo: desi are in comun cu acesta predispozitia pentru pantaloni stramti, conversi, curele deschise la culoare si tricouri cu maneca foarte scurta, abia acoperind umarul, hipsterul apartine unei categorii mature si emancipate, care a depasit de mult crizele adolescentine ce ii duc pe primii la gesturi disperate precum a se taia cu lama si a asculta Taking Back Sunday. Nu, nici vorba: hipsterul este un membru productiv al societatii si are un job, de obicei intr-un domeniu 'cool', in cel mai rau caz fiind student cu un part-time.
Profesional vorbind, se suprapune perfect cu urbanul, al carui mostenitor evoluat este: publicitatea este un domeniu favorizat, la fel si jurnalismul, in special radio, cel de revista glossy sau cel online. Domeniile in care hipsterul prospera cu adevarat raman insa cele artistice: litere, teatru, film, arte plastice, muzica - toate sunt adevarate clocitorii de indie fans, mereu dornici sa experimenteze cultura la cel mai inalt nivel (gen).
Hipsterul a mostenit pasiunea pentru haine colorate a urbanului, insa a agrementat-o cu gustul pentru elegant observabil la trupele indie britanice, asadar camasa si cravata subtire sunt de rigoare, la fel ca jeans-ii negru mat, cat mai stransi pe picior, sau pantalonii de stofa cu dungi. I-am mentionat deja predispozitia pentru haine stramte, insa regula poate fi incalcata de fetele cu imaginatie bogata, care reusesc sa se deghizeze in outfit-uri demodate, cu aer fin de siecle. Pentru baieti, in schimb, dress code-ul e restrictiv si auster: nimic nu atarna inutil, toate hainele vin perfect pe corp, mereu la limita dintre 'la fix' si 'prea mic'. '
Muzica preferata este, intr-o generalizare grosiera, indie: adica, o buna parte din ce se vede la MTV2 si cam orice recenzeaza favorabil Pitchfork Media, de la Arcade Fire la Kaiser Chiefs, sau de la The Killers la favoriti pereni precum Radiohead, pentru a numi doar cateva exemple binecunoscute. Numele cunoscute nu o sa va aduca, insa, prea mult respect din partea hipsterilor experimentati: in lumea indie, obscuritatea e o virtute, iar celebrul joc 'pun pariu ca n-ai auzit de trupa asta' e mai popular ca oriunde. In caz de disperare, inventati nume de trupe: oricum n-o sa se prinda nimeni, si este vital sa va demonstrati multele ore petrecute citind bloguri muzicale, incuindu-va colocutorii in aceasta maniera.
Deocamdata, singurul loc dedicat in exclusivitate hipsterilor, si care se ingrijeste de fiecare nevoie a acestora (anume, muzica in proportie de minim 70% apartinand unor artisti cvasinecunoscuti si preturi bune la whiskey-cola) este The Loft, altfel cunoscut si ca Mansarda lui Jumbo. In serile din weekend, acolo veti gasi floarea hipsterilor, inclusiv aceasta aristocratie a timpurilor noastre, membrii celor cateva trupe de profil de pe la noi, dar si o groaza de aspiranti la titlu. Acestea fiind spuse, un hipster pus pe distractie n-o sa refuze nici un B52, un La Scena sau chiar un Expirat - depinde in ce companie se afla si ce intentii are..
bravos
Scris funny & fără exagerări :)
Comentariu nou
pitchfork & questionable content go together like tegan and sara :)
ummm
umm, nu'sh ce sa zic. dar n-ar fi de bine. mai bine nu. totusi, wtf? cam tristutz articolashul.
Comentariu nou
Oh yes, I am a hipster! dupa ce scrie mai sus. De ce trebuie sa existe asa o categoriseala?
hip-hip...
...ster-eotipii ambalate in tot soiu' de cutii...cand pe mono, cand pe stereo...ca bine le mai zici, Preotu-le:)
invidie? plictis? lipsa unei vieti sociale interesante
man... get a life... si nu mai sta sa bagi in cutiute niste oameni despre care habar nu ai... in alta ordine de idei.. cui ii pasa cine ce asculta atata timp cat nu e pe un telefon mobil in metrou/bus/tramvai... my advice... and i cannot stress this enough... get friends or something si n-o mai arde in cluburi care-ti displac... cu hipsteri d-astia cum le spui tu...
La obiect
Fain articol! E o optica si o descriere pentru ai de nu stiu ce ce se mananca "orientarea". Luca, am senzatia ca te descri pe tine cand critici omu`... Fii calm! Ca sa nu-ti zic "sa-ti faci rost de o viata" :). Adica, relaxeaza-te un pic, amigo!
Si pt ceilalti?
Si pentru noi ceilalti, non-hipsteri, ne-urbani... eu stiu... "normalii", ce cluburi/baruri sunt?
pt adrian
... de rock
omg...
din pacate am fost obligat sa petrec suficient timp printre hipsteri.... sunt plini de IPOCRIZIE... totul e de fatada.. cultura zero, dar aere cat curprinde... pretentii de originalitate, dar sunt toti facuti la xerox.
Domnul Z
Si cam cine si prin ce metode te-a obligat sa-ti petreci timpul printre ei?