Muzee din Bucuresti: Casa Storck

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+

Casa familiei Storck, azi muzeul "Frederic si Cecilia Storck", pastreaza istoria unei intregi dinastii de artisti. Arborele genealogic creste cu Karl Storck fondator al scolii romanesti de sculptura si dascal al primelor generatii de sculptori absolventi ai scolii de Belle-Arte.150 de ani de istorie a acestei familii se identifica cu aproape 100 de ani de istorie a Casei Storck iar operele de arta ale familiei Storck sunt expuse in casa care acum le poarta numele.

karl

Portretul sculptorului Karl Storck, realizat de catre Frederic Storck

autoportret

Autoportret bronz : Carol Storck

Doi dintre fii stapanului casei, Carol si Frederic, au continuat arta mostenita de la tatal lor. Frederic Storck, casatorit cu Cecilia Cutescu care si-a adaugat si numele de Storck au avut doua fiice: Gabriela Storck - arhitecta si Cecilia (Lita) Storck Botez - ceramista. Filonul artistic a fost transmis mai departe fiilor Litei, Alvaro Botez, care este si el sculptor si Alexandru Botez-arhitect. Iar pentru ca traditia sa nu se piarda, fiul lui Alexandru, Timon Botez, a studiat design-ul.

Din anul 1951 atelierele de lucru ale celor doi artisti au devenit muzeu de arta, deschis permanent pentru vizitatori iar familia Storck a locuit in spatiul destinat locuintei.

Portet CCS

Portretul pictoritei Cecilia Cutescu Storck

Operele de arta care sunt in patrimoniul muzeului au fost, in cea mai mare parte, donate de Cecilia Cutescu Storck si fiicele sale, Gabriela Storck si Cecilia (Lita)Storck Botez.

Patrimoniul include sculptura si desenele celor trei sculptori Storck, pictura, grafica si desenele Ceciliei Cutescu Storck, colectia de numismatica ce i-a apartinut lui Fredederic Storck si piese reprezentative din plachetele si medaliile create de acesta.

atelier de pictura

Atelierul de pictura al Ceciliei Cutescu Storck

floarea cu draperie

Floarea cu draperie (Cecilia Cutescu Storck)

Muzeul gazduieste, pe langa colectii de sculptura religioasa, de arta populara, opere de arta ale artistilor contemporani si pictura semnata de Romeo Kunzer Storck, Ella Storck (fiica sculptorului Carol Storck), un numar important de acuarele ale lui Carol Popp de Szathmary si lucrari ale fiului acestuia, pictorului Alexandru Satmari.

Cladirea care adaposteste atelierele devenite muzeu a fost construita intre anii 1911-1913 de catre arhitectul Alexandre Clavel care s-a inspirat din arhitectura de factura germanica. Ancadramentele de piatra ale ferestrelor, terasele romantice si culoarea speciala a casei - rosu pompeian - exprima preferintele clasice ale celor doi, care au cunoscut si au indragit  vechile civilizatii de-a lungul calatoriilor de studii din spatiul mediteranean. In rosu pompeian erau colorate interioarele Pinacotecii din München, dar si casele- atelier ale unor artisti münchenezi pe care cei doi soti i-au admirat.

Un rol important in ansamblul casei il avea gradina, a carei perspectiva se deschide de pe terasa spatiului de locuit. Atelierele de lucru au fost concepute separat de spatiul de locuit atribuit familiei in sine. In intentia constructorilor, acestea puteau fi deschise publicului in maniera in care templele sunt accesibile laicilor. In viziunea  sotilor Frederic si Cecilia, locul de creatie corespunde unui lacas de cult unde arta este consacrata ca zeitate, iar preoti si slujitori sunt chiar ei. Martor acestei interpretari sta  Pisania de langa intrare.

gradina casei storck

Gradina casei Storck

Artistii Storck au avut si o casa la Balcic. Peisajul acelor locuri il intalnim in multe din lucrarile artistilor romani din perioada interbelica. Cecilia Cutescu Storck a reusit sa salveze o frantura din acel spatiu recuperand coloane si capiteluri care se afla astazi in gradina casei.

autoportet piatra

Autoportet piatra: Frederic Storck

Frederic Storck  a conceput si a amplasat personal elementele decorative de pe fatada casei. Pe fatada dinspre strada, sunt de remarcat doua basoreliefuri de inspiratie romanica. Sub cornisa, deasupra terasei mici, o friza contine profilul lui Frederic, plasat central si flancat de lei inaripati si personaje feminine inlantuite.

In anul 1948 colectia a fost declarată de utilitate publică, iar din anul 1951 spatiul de lucru al celor doi artisti a fost deschis permanent pentru vizitatori ca Muzeu de Arta, familia pastrând pentru folosinta proprie spatiul de locuit.

Modalitatea simbolica de tratare a exteriorului se continua si in interior prin tema abordata de pictorita in pictura murala de pe plafonul holului si din fundalul atelierului.
Pasind pragul casei, in stânga intrarii, sunt fixate in perete doua basoreliefuri de factura renascentista care convietuiesc cu "Ingerul" casei, opere ale lui Karl Storck. Treptele ce duc spre atelierul de pictura al Ceciliei sunt, de asemenea, strajuite de cele doua sculpturi intitulate "Pocăinta", realizate in marmura si bronz de catre Frederic Storck. In dreapta intrarii, un hol lung este anturat de vitralii cu ochiuri circulare, imitatie a celor olandeze in timp ce basoreliefuri inspirate din teme religioase (semnate tot de Frederic Storck) vegheaza pasii vizitatorului catre ingusta usa monahala de unde incepe atelierul de sculptura al artistului.

Dupa treptele intrarii, vizitatorul ajunge in holul central al casei. De la plafonul pictat privirea trece printr-o arcada sustinuta de o coloana monolit din marmura verde, direct in atelierul de pictura. Plafonul care reda viziunea artistei asupra paradisului este sustinut de o compozitie murala intitulata Pace si Armonie. In fundalul acestui atelier iese in evidenta o alta pictura murala, un diptic, semnat de Cecilia Cutescu Storck. Fantana ce o regasim in centrul peretelui respectiv, este incadrata in replica facuta de Frederic Storck, a ancadramentului de usa de la biserica Coltea.

pictura murala

Pictura murala, holul central

In holul cu plafonul pictat, se afla "Autoportretul" in piatra executat in timpul studiilor la München si Portretul pictoritei Cecilia Cutescu Storck in marmura, realizat de Frederic in1909, an al casatoriei lor. In spatiul rezervat peisajelor Ceciliei create la Balcic  sunt adapostite si sculpturi ale lui Frederic din care amintim o reductie in bronz a Gigantului ce strajuieste Parcul Carol si portretul tatalui sau, Karl Storck.

salonul

Salonul

iubire

Frederic Storck: Iubire

Incaperea alaturata, candva utilizata ca salon al casei, inconjura lucrarea "Iubire" cioplita in marmura. Alaturi, se aliniaza capete turnate in bronz care se impun ca tot atatea exercitii de stil si marturii ale talentului artistic a lui Frederic Storck. Panourile Decorative in pastel pe care le regasim, de asemenea, aici, propun o tema comuna: studiul expresivitatii specifice tigancilor. Desi aceste panouri  sunt concepute sub influenta evident asumata a lui Gauguin, autoarea isi pastreaza nota personala folosind cu indrazneala contururi puternice in timp ce culoarea este gandita pentru a sublinia desenul.

pastal

Paparude, Pastel pe carton

atelier de pictura

Cecilia Cutescu Storck, Atelierul meu de pictura, Balcic, ulei pe carton

In atelierul de pictura, alaturi de dipticul din fundal, sunt expuse Compozitiile Decorative pictate in ulei. Finalizate in dimensiuni mari dar cu mijloace plastice voit simple, Compozitiile Decorative reusesc sa  comunice in plan spiritual conceptia Ceciliei cu privire la destinul special al femeii in societate si in univers.

In anul 1918, in casa Storck, a luat fiinta Organizatia din Muntenia a "Societatii pentru emanciparea politica si civila a femeii in Romania". In acest spatiu, eforturile lui Frederic Storck sunt de admirat sub forma mai multor statuete care abordeaza nudul feminin ca tema preponderenta. Pune accent pe grija pentru forma si minutiozitatea cizelarii. Maniera de lucru confirma influenta sculpturii franceze dar nu surclaseaza nota personala desi, descoperim elemente ce amintesc de plasticitatea lui Aristide Maillol sau Antoine Bourdelle.

Holul lung, dominat de vitralii prezinta colectia de sculptura religioasa adunata de cei doi soti in calatoriile lor. In timp ce intrarea in atelier este strajuita de doua din schitele Evanghelistilor (conceputi de Frederic pentru capela Gheorghieff), spatiul auster al atelierului de sculptura gazduieste grafica Ceciliei Cutescu Storck.

Pe langa macheta impresionanta a bisericii episcopale din Curtea de Arges facuta de Karl Storck dupa desenele lui Reissemberg si Burelli mai sunt aici si sculpturi ale celor trei artisti Storck. De la portrete, la busturi monumentale si de la studiu anatomic, la mici statuete de vitrina si plachete. Fiecare dintre lucrari reflecta o incarcatura spirituala aparte oferindu-ne imaginea unui univers personalizat.

Nota:  Informatiile si fotografiile au fost obtinute prin bunavointa d-nei Liliana Varban, director al Muzeului, via Adrian Majuru. Multe multumiri!




1 comentariu vrei sa comentezi?

Muzee din Bucuresti: Casa Storck
Iser
#1 -

Storck.

Excelenta descriere! Trebuie sa vizitez muzeul cat mai curand. Recent am vazut casa Lowendal, tot o casa-muzeul de pe la 1900 foarte bine mentinuta, insa am impresia ca Muzeul Storck este mai spectaculos. Putina promovare nu ar strica, mai ales pentru publicul roman. E destul de greu pentru muzeele noastre sa concureze cu cele din strainatate in acest moment, insa pentru bucuresteni este aproape impardonabil sa nu intre macar o data in viata in aceste locuri care ne pastreaza identitatea.

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

d'ale zilei...

Terasa mea preferata in 2017 este ...
|Rezultate|Alte sondaje

Descopera