Mic versus mare

"Small is the new big" spunea Seth Godin si asta e o afirmatie care ne pune putin pe ganduri si relativizeaza scara valorilor, dimensiunilor si principiilor. Think big era mantra pe care o repetau obsesiv pana nu acum mult timp oamenii de marketing si nu numai. Gandeste in stil mare, fa-ti planuri marete, viseaza la stele. Propune-ti scopuri imense, iesi in evidenta prin... marime.



Mega versus mini, megalomanism versus minimalism. Casa Poporului versus... restul lumii. Jeep versus Beetle. China versus Lichtenstein. Carrefour versus buticul din colt.

In religie, Divinitatea este asociata cu "marele". Intram in catedrale imense care se lauda ca sunt mai mari decat altele (la San Pietro, de exemplu, sunt marcate pe podea dimensiunile altor catedrale celebre pentru a demonstra ca ea este mai mare, deci... mai aproape de divinitate). Picturile sunt mari, altarele sunt mari, de parca Dumnezeu n-ar incapea intr-un spatiu mic. Marele e dominant. Impune respect, impresioneaza si, pana la urma, umileste. Te simti mic in fata lui si asta ii certifica puterea.

In politica, mare inseamna putere, influenta si expansionism. Imperiile au pornit de la ideea ca locul in care esti nu mai e suficient. Puterea s-a exprimat prin expansiune, prin cucerirea altor teritorii. La fel de maret au si cazut.

Daca e sa privim la scara mai mica, partidele mari tind sa monopolizeze scena politica. Intr-adevar, partidele mici pot fi mai aproape de oameni, dar nu au puterea necesara pentru a schimba cu adevarat ceva.

Cand vine vorba de imagine sociala, micul si marele coexista. Masini mari, telefoane mici. Daca spatiile de locuit se maresc, tehnologia are tendinta spre micsorare. Apar gadgeturi din ce in mai mici, Steve Jobs se lauda ca a produs cel mai subtire laptop, aparatele se micsoreaza. Aici, micul este expresia performantelor tehnologice si a optimizarii.

"Buturuga mica rastoarna carul mare" e un proverb care isi gaseste locul mai bine ca niciodata in epoca (post)moderna. Un articol aparut pe un blog, un filmulet pe youtube pot afecta o companie mare, pentru ca lucrurile mici au devenit vizibile si pot avea impact. Informatia circula rapid si, cel putin in cazul blogurilor, este imposibil de controlat.

De multe ori, s-a dovedit ca o companie mica poate ajunge la acelasi succes, cu mai putine resurse, decat una mare. Intr-adevar, exista probleme de monopol si putere financiara, dar cand esti mic te poti apropia mai usor de consumatori si poti evita birocratia. Totusi, este mai usor sa te numesti McDonald's cand vine vorba de rezolvarea multor chestiuni.

Marele implica mai multe riscuri. Intotdeauna exista pericolul impotmolirii in detalii, al neprevazutului care poate darama o structura imensa, de orice fel ar fi ea. Pe de alta parte, "micul" cade in pacatul de a fi lipsit de viziune pe termen lung, de impotmolire in probleme pe care nu le poate rezolva.

Conteaza pana la urma marimea? Se pare ca da, dar nu in sensul in care ne-am fi asteptat. Nu tot ce e mare e neaparat bun/profitabil/frumos/modern. De multe ori micul bate marele cu usurinta.