Metropotam a venit la Pamuk

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+
- Azi ma plimbam prin Bucuresti si am observat foarte multe asemanari cu Istanbulul meu natal, spuse scriitorul.
- Awwww, chicoti sala flatata, abia mai tarziu dandu-si (poate) seama ca Pamuk nu a vazut in Bucuresti exoticul oriental, culorile si parfumul de bazar (ca nu ar fi avut unde), ci oamenii urati si simpli, cu fete creponate de viata, comertul ambulant, mizeria si combinatia intre nou si vechi ca nuca-n perete. Dar sa nu devenim prea vehementi. A vrut desigur sa ne faca un compliment politicos.

A inceput cu gluma pe care pare ca o foloseste ca un mic scut impotriva ziaristilor de pretutindeni: "singura pedeapsa pe care mi-a dat-o statul turc au fost intrebarile jurnalistilor, mereu tintite politic". Ei bine, cel putin la conferinta de presa de la Hotel Majestic, jurnalistii au fost cuminti si s-au mentinut mai degraba in sfera literara.

pamuk

Fiecare intrebare declansa un mic discurs, iar dintre cele auzite, mi-a placut cel despre intentii si interpretari. Pamuk povestea, resemnat in fata evidentului, ca nu poti controla felul in care iti sunt citite si interpretate romanele, chiar daca ele nu au fost scrise cu vreo intentie ascunsa, subliniind cat de mult doreste sa scrie romane frumoase (un cuvant care ii revine des in discurs) si ca Zapada (Kar) a fost singurul sau roman politic.

Spunea deci ca in Europa este citit cu curiozitatea cetateanului care se gandeste la o tara oarecum europeana care asteapta sa intre in UE de mai bine de 20 de ani. In SUA cartile sale sunt citite si disecate in speranta ca speriatului de terorism i se va revela toata lumea musulmana in splendoarea si misterele ei. In tarile asiatice este citit cu resemnarea poporului cu veche civilizatie, care trebuie sa uite traditiile seculare si sa se impace cu contradictia integrarii trecutului in modernismul consumerist de vest.

pamuk

Intrevederea de la Ateneu se anuntase sub eticheta "intalnire si discutie cu publicul". In realitate a fost doar cu public. Un fel de talk show moderat si tinut bine in frau. Pacat. Precis multa lume ar fi vrut sa intrebe ceva, dar nu a avut timp din cauza intrebarilor dospite ale invitatilor, care s-au invartit parca anume in jurul dezbaterilor politice. Poate s-a vazut doar din coltul meu, insa mie mi s-a parut cam agasat de intrebari de genul "cum de n-ati devenit nationalist?" sau "va simtiti mai implinit cu atentatele astea la viata dvs.?".

la pamuk
Exarhu a venit la Pamuk. La fel si Jean Lorin. N-am vazut-o insa pe Mihaela...

Orhan Pamuk a impartit scena cu Emil Hurezeanu (moderatorul discutiei), Tudor Octavian, Catalin Avramescu, Dragos Bucurenci si vreo doua doamne din partea editurii Curtea Veche, organizatorii evenimentului. Dupa o dubla introducere sforaitoare (din partea uneia dintre divele de la Curtea Veche si a lui Hurezeanu) care a reusit performanta de a slavi realizarile scriitorului fara ca vorbitorii sa dea in vreun fel impresia ca au citit ceva de Pamuk, s-a dat startul la platitudini.

O buna parte dintre invitatii de pe scena Ateneului pareau a nu fi avut nici macar curiozitatea de a cauta pe Wikipedia numele lui Pamuk, punand intrebari complet neinteresa(n)te (Tudor Octavian: "Am auzit in introducere ca ati fost tradus in 50 de limbi. Care dintre acestea v-a surprins cel mai tare?") sau circumstantiale (observatia lui Bucurenci privind numarul mare de fotografii pe care scriitorul le facea cu aparatul sau digital).

pamuk

Deloc surprinzator pentru un intelectual de talia sa, Orhan Pamuk a avut eleganta si inteligenta de a scoate tot ce se putea din fiecare intrebare, deturnand, atunci cand era cazul, subiectul pe fagase mai interesante. Spre exemplu, raspunsul privind fotografiile (ca toata lumea, Pamuk le face ca sa-si aminteasca pe unde a fost) s-a transformat intr-o interesanta discutie privind puterea memoriei si foloasele tehnologiei in a o ajuta. Chiar si penibila interventie a celeilalte doamne de la editura, care observase o referinta la Cervantes intr-un pasaj din Fortareata Alba si se mira de unde aceasta cunoastere a literaturii vestice (intrebandu-l, practic, pe un laureat al premiului Nobel pentru literatura cum se face ca a auzit de Cervantes) a fost primita cu rabdare ingereasca.

pamuk

Facand abstractie de neindemanarea interlocutorilor si de cateva incidente foarte romanesti din sala (aici ma gandeasc la doamna in toaleta de seara care a petrecut toata conferinta incercand fara succes sa-si faca copilul sugar sa taca), Pamuk mi-a aparut ca un artist complet devotat artei sale, si care devenea cu adevarat entuziasmat mai ales atunci cand i se cerea sa discute despre detaliile mestesugului literar sau ale romanelor sale. Foarte volubil si cordial pentru un om care, potrivit propriei marturisiri, lucreaza pana la 14 ore pe zi, Orhan Pamuk si-a indeplinit cu gratie indatoririle de oaspete. Pacat ca, din motive independente de scriitor, publicul nu a putut obtine atat cat s-ar fi putut de la aceasta intalnire.


La Editura Curtea Veche (care l-a adus pe scriitor) au aparut pana acum primele 4 romane ale lui Pamuk. "Zapada"este in lucru, va aparea in curand.
Scriitorul lucreaza acum la noul sau roman, "Muzeul nevinovatiei"


La acest articol au colaborat Cristina Petrescu si Mihai Preotu




1 comentariu

Metropotam a venit la Pamuk
stefan
#1 -

bizar

am fost si eu la ateneu, mi se pare ciudat sa pretinzi ca managerul editurii si coordonatorul de colectie al lui Pamuk nu au citit cartile...dar tu?

Pentru a posta trebuie sa fii logat.

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

d'ale zilei...

Ai spirit civic?
|Rezultate|Alte sondaje

Descopera