MetropoTravel: Nisipurile de Aur

Daca preturile si conditiile de pe litoralul nostru raman la fel si vara asta, foarte multi romani o sa mearga ceva mai la sud, la vecinii nostri. In afara de potentialele probleme de limba, nu prea ai ce le reprosa bulgarilor la capitolul servicii (comparativ cu statiunile romanesti). Preturile la cazare sunt mici, patronii de restaurante stiu sa atraga clientii, receptionerii sunt amabili (chiar daca nu toti stiu engleza)... iar densitatea de "jmekeri" pe metru patrat e foarte redusa.

Ca sa ajungi la Nisipurile de Aur cel mai bine e sa mergi cu masina sau sa cumperi un sejur cu transport inclus. Mersul cu trenul presupune o schimbare si cateva ore de asteptat la Ruse, plus inca un autobuz din Varna pana in Nisipurile de Aur, iar autocarele catre Varna nu circula tot anul si nu din toate orasele romanesti. Daca mergi cu masina trebuie sa stii ca autostrada bulgareasca e chiar ceva mai proasta decat ale noastre, iar indicatoarele lipsesc pe alocuri, dar nu e nimic tragic. Cuvintele importante sunt Zlatni pyasatsi - adica Nisipurile de Aur in bulgara -, cu ortografie variabila.

Partea cea mai putin distractiva la statiune sunt... strazile. Patru intrari diferite si multe sensuri unice (plus aglomeratia) transforma drumul catre hotel intr-o mica aventura, deci asigurati-va ca ori aveti o harta sau niste explicatii de la agentia de turism, ori puteti citi chirilice ca sa va orientati dupa hartile statiunii. Daca plecati cu laptopul sau aveti o imprimanta buna, harta de aici e foarte detaliata.

Un 1 mai ploios nu e prea distractiv in nici o statiune de litoral, si Nisipurile de Aur nu e o exceptie, dar putem extrapola. Desi numai jumatate din baruri si restaurante erau deschise, iar majoritatea duceau lipsa de clienti, cuvantul-cheie este varietate... putin kitschoasa. De la restaurantul dintr-un mini turn Eiffel  la cafenelele "vieneze" sau restaurantul Manneken Pis (cu tot cu copie a baietelului in gradina din fata), Nisipurile de Aur pare sa fi adunat cate ceva din toate zonele lumii. Rezultatul e un amestec foarte neomogen, dar cine stie, poate abordarea "ceva pentru fiecare" functioneaza. Nu lipsesc nici lounge-urile cu canapele albe, desi potentialli lor clienti romani vor prefera sa isi afiseze noile masini in Mamaia, probabil.

Si vorbind de romani: de 1 mai 99% dintre turistii din Nisipurile de Aur erau conationali. Un grup de rusi si cativa germani rataciti sunt toti strainii pe care i-am vazut in patru zile de litoral bulgar.

Pentru amatorii de alt gen de distractie, exista o roata mare (...medie), cateva chioscuri de genul "impusca 3 conserve pentru un animal de plus" si cateva atractii pentru senzatii tari - desi par mai degraba pentru copii decat pentru adulti, din cauza inaltimii absolut neimpresionante. Aquapolis-ul de la intrarea in statiune arata interesant, dar era inchis.

Din pacate, daca nu vii pentru plaja sau pentru cluburi risti sa te plictisesti. Singurul oras mare din zona este Varna, care are un parc, o catedrala si... cam atat. Albena este o statiune mai draguta si mai inverzita decat Nisipurile de Aur, dar nu ofera totusi nimic deosebit, deci singurul obiectiv turistic ramane Balcicul. Daca nu l-ati vazut, merita o vizita - castelul nu e tocmai impresionant, dar gradina este superba.

Un ultim aspect de luat in considerare este mancarea. Daca la hotel un all-inclusive e relativ ieftin si ofera cam tot ce-ti doreste inima (in afara de prajituri, care sunt mediocre spre proaste), restaurantele din statiune sunt scumpe pentru ce ofera. O masa de 4 persoane cu cate un fel de mancare (nu va inchipuiti ceva complicat, doar niste carne si cartofi prajiti) si un suc s-a ridicat la 80 leva (adica 200 lei).