Lansare de carte: Primul meu fum

Nici tigarile nu mai sunt ce-au fost, vorba lui Mitos Micleusanu. Stim, da: fumatul dauneaza grav sanatatii, acum nu mai e atat de cool sa fumezi (tutun, zic), toata lumea incearca sa se lase. Costi Rogozanu a avut o observatie foarte buna - primul semn al imbatranirii e cand incepi sa-ti pui problema ca fumatul e nociv.



In acest context al schimbarii atitudinii fata de fumat, apare la editura ART cartea Primul meu fum, un volum colectiv ce poarta urmatoarele semnaturi: Michele Bressan, Cheloo (Parazitii), Livius Ciocarlie, Alex Cistelecan, Andrei Codrescu, Paul Dunca, Vasile Ernu, Serban Foarta, Miron Ghiu, Vera Ion, Aurora Liiceanu, Mitos Micleusanu, Cristian Neagoe, Philip O'Ceallaigh, Lia Perjovschi, Antoaneta Ralian, Costi Rogozanu, Adrian Schiop, Dan Sociu, Dan Stanciu, Bogdan-Alexandru Stanescu, Jean Lorin Sterian, Vava Stefanescu, Lucia T, Razvan Tupa, Elena Vladareanu. Dupa cum vedem, este vorba atat de scriitori consacrati, cunoscuti, cat si de tineri autori sau de persoane care vin din alte zone decat cea literara.



Aseara, la Green Hours, a avut loc lansarea volumului in prezenta catorva dintre autorii sai. S-a discutat despre asocierea fumatului cu un anumit obicei (de exemplu scris, stat la televizor), despre cum a fost primul fum, despre vicii, stimulente legale sau nu sau despre contextul social care impinge la fumat. Nu va imaginati o pledoarie pentru sau impotriva fumatului. Din contra, sunt pareri contrare si, mai ales, povesti personale.



Cristi Neagoe recunoaste ca e genul de fumator de petrecere, pentru care aprinderea tigarii e un gest social. La fel si Dan Sociu, doar ca la el fumatul e legat de faptul ca, alaturi de oameni, devine anxios si timid. Pe de alta parte, el spune ca fumatul nu este decat la inceput o placere, apoi devine un viciu stupid si repetitiv.



Lui Vasile Ernu i-a placut mereu sa observe felurile in care se fumeaza, ritualul tigarilor. Orice generatie are alt tip de consum si alta poveste, spune el, sustinut de Costi Rogozanu, care crede ca fiecare generatie are formele ei proprii de deconectare si subliniaza ca, mult timp, toti oamenii pe care ii admira fumau. Fumatul e legat de spiritul critic, spunea el.



Mai mult decat atat, multi dintre ei recunosc ca s-au apucat de fumat tocmai datorita sentimentului apartenentei la gasca. Mitos Micleusanu, intr-un discurs ceva mai "filosofic", pune fumatul si pe seama societatii care constrange si ne leaga cu "lanturi invizibile".

S-a vorbit, mai timid ce-i drept, si despre altfel de fumuri. Sociu zicea ca a cunoscut mai multi oameni de cand fumeaza iarba si Vava Stefanescu ca Schiller se invata cel mai bine fumand.

Aceasta a fost doar lansarea cartii, asteptam sa o citim sa vedem exact incotro a luat-o primul fum pentru fiecare dintre autori.