Koop Islands: Concert la Sala Palatului

Ca si Nouvelle Vague aseara, a doua trupa din weekendul fusion de la Sala Palatului, Koop, au intrat pe scena la 8 si jumatate, cand sala plina trepida de nerabdare.



Au inceput cu un soft instrumental si cu Beyond The Sun:

Dear,
Thanks for your letter. Sounds like you're living the way you wanted. And that makes me smile...



Invitata pentru a sustine partea vocala a serii a fost Hilda Louise Asbjornsen, care, desi avea de calcat pe urmele pasilor lui Ane Brun si Yukumi Nagano, a facut fata cu brio asteptarilor.

As fi preferat sa aud cantecele cu vocile originale, dar din pacate Oscar si Magnus au lucrat de-a lungul albumelor lor cu mai multi cantareti pentru variantele de studio, iar in concerte nu au adus toata pleiada de colaboratori.




Seara a continuat cu Relaxing at Club Fusion, urmata de un solo de trombon acompaniat de un pizzicato la contrabas, care au ridicat publicul in picioare (cine mai ramasese pe scaune) si o tromba de aplauze.

A urmat mai apoi si un solo de baterie, in timpul careia restul trupei a disparut de pe scena si am sperat ca Oscar si Magnus sa isi schimbe costumele masculine in rochiile a la anii 20, dar din pacate nu s-a intamplat.




Am mai ascultat Summer Sun si Let's Elope, ultima cantata de Mikael Sundin, acompaniat de chitara. A urmat In A Heartbeat, un cantec pe care Koop il canta mai rar in concerte (original cu Terry Callier), Whenever There Is You si la final I See A Different You.








Inainte de bis a urmat o mica furtuna de aplauze, putin nelinistita la gandul ca s-ar putea termina atat de repede (Oscar, the master of ceremonies, desi afabil si vorbaret, parea sa insiste ca e ultimul cantec al serii, noapte buna).





Bisul a inceput cu mult asteptatul Koop Island Blues, intr-o varianta care pe metropotam l-a lasat usor nesatisfacut, lucru care se intampla cand faci fixatii pe cate o piesa, pe care o asculti atat de des incat ii stii cu precizie fiecare modulatie.

Versiunea pe care am auzit-o a avut un inceput vocalic soft, pentru ca pe la jumatate sa fie compensata de un solo puternic de trombon, care a mai trezit putin spiritul salii, ceva cam amortit.









Tot la bis am auzit o piesa relativ noua, Strange Love, iar ultimul cantec, al serii si al turului Koop Islands, a fost Come To Me, care a fost cantat corect si cu pasiune, dar, ca si in cazul lui Koop Island Blues, nu m-a miscat atat de mult pe cat imi dicta linia melodica imprimata in ureche.





Desi seara s-a sfarsit cu o nota ceva cam sumbra si finala: "ultima piesa a concertului si a turului", in interviul cu Oscar am aflat totusi ca se lucreaza la un album nou, pe care probabil il vom auzi peste destul de mult timp, pentru ca "daca va mai fi un album Koop, nu numai ca va trebui sa fie foarte bun, dar va trebui sa gasim o noua perspectiva ca sa exprimam emotia Koop".





Voua v-a placut weekendul fusion de la Sala Palatului? Si mai ales, daca ati fost la afterpary in Gaia, cum a fost?

Fotografii in galerie aici
sau
Slideshow foto aici