Interviu - Ionut Cioana

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+
Ionut Cioana isi face un doctorat la CESI cu tema "Demolarea ca model cultural - Orasul Bucuresti" si a ajuns sa fie din principiu impotriva ideii de demolare. Participa in cadrul proiectului Va urma, care-si propune regenerarea urbana si culturala a zonei Rahova. Pentru el, Rahova e un cartier tipic, fara prea mari diferente fata de alte cartiere bucurestene si crede ca este prea putin cunoscut de cei care nu locuiesc acolo. Pe Ionut il gasiti in fata turnurilor, fotografiindu-le cu pasiune. Exploreaza orasul si crede ca ceea ce caracterizeaza Bucurestiul cel mai bine este dezordinea.

ionut cioana

Ce esti tu? Eseist, artist visual, critic de arta?

Am absolvit Facultatea de Litere, sectia de Studii Culturale Europene. Pe diploma mea scrie ca sunt absolvent de filologie. Am continuat cu un master la Arhitectura, la sectia de Antropologia spatiului sacru. Ma intereseaza foarte mult interpretarea si semnificatia imaginii arhitecturale. Probabil ca descrierea cea mai corecta ar fi aceea de comentator cultural, impreuna cu cea de jurnalist amator pe probleme legate de orasul Bucuresti.


De unde a pornit proiectul Va urma?

In anul 2005 DC Communication, Headvertising si British Council, impreuna cu Centrul de Arta Contemporana s-au hotarat sa incerce pe o zona noua de Bucuresti abordarea deja testata in Lipscani, in timpul programului Performing Places.

Au ajuns in Rahova din mai multe motive, unul dintre ele fiind cladirea Bursei Marfurilor, pe care institutiile cu profit comercial din parteneriat au cumparat-o. Si-au propus sa faca reconversia sitului industrial de sfarsit de secol XIX si sa il transforme intr-un centru creativ, care ar functiona atat ca sediu pentru firmele respective, cat si ca un focar de evenimente culturale pentru acea zona de Bucuresti.

Cladirea a fost redenumita Ark si a fost gandita si o strategie de termen lung pentru imobil si pentru zona. Asa a luat nastere programul va urma, care isi propune regenerarea urbana si culturala a zonei Uranus-Rahova.


vaurma

Ce si-a propus? Ce s-a concretizat?

Va urma si-a propus in primul rand sa faca cunoscuta o zona de Bucuresti care desi este foarte aproape de centru si are un fond construit bogat in monumente de arhitectura – Vama Antrepozite, Palatul Bragadiru, Fabricile Bragadiru – este ignorata de locuitorii din celelalte sectoare si este si foarte izolata de restul orasului.

Va urma a fost gandit pe trei directii. Identificarea de lideri de opinie din cadrul comunitatii locale si sprijinirea lor pentru a deveni voci active in discutiile cu administratia locala. Derularea de evenimente culturale care urmau sa transforme zona Uranus-Rahova intr-un focar de activitati culturale care sa contrabalanseze centralizarea ofertei culturale existente la nivelul orasului. Ultima directie era organizarea de intalniri intre arhitecti, urbanisti, investitori din zona si administratie, pentru a modela impreuna viitorul zonei.

Din 2005 si pana in 2007 au fost organizate concerte, spectacole de teatru, intalniri intre arhitecti, urbanisti si specialisti straini (majoritatea britanici, acestia fiind familiarizati cu ideea de reconversie a siturilor industriale). Au avut loc si interventii artistice in spatiul public, care au fost apoi expuse la Galeria Noua.

Lucrul cu comunitatea s-a facut folosind tot mijloace artistice. In acest sens, proiectul Harta Sensibila a construit o arhiva vizuala si o instalatie multimedia referitoare la o comunitate din zona. Invitatii lor, Tanga Project, au scris cinci piese de teatru comunitar pornind de la povestile oamenilor din zona, in 25 de ore. Apoi le-au pus in scena si le-au si jucat in strada in Rahova, unii dintre membrii comunitatii fiind si actori, nu doar spectatori.


Va urma?

Va urma ca lucrarile de reconversie a Bursei Marfurilor sa se finalizeze la sfarsitul lui 2007, inceputul lui 2008. Din acel moment va urma o sa aiba un domiciliu stabil in cladirea Ark, continuand sa dezvolte programe pentru zona Uranus-Rahova, incercand sa puna aceasta parte de Bucuresti pe harta culturala a orasului. In viitor o colaborare cu MNAC ar fi de dorit, ei fiind singura institutie culturala din zona.
Pana atunci, in martie 2007 vom tipari o publicatie va urma, care sa treaca in revista toate evenimentele organizate de noi pana acum, propunand insa si o viziune de viitor asupra zonei pornind de la o argumentatie istorica.


Este Rahova o zona cu probleme?

Cred ca orice zona din Bucuresti are probleme, fie ca e vorba de mobilierul urban, de infrastructura sau de trafic. Rahova se bucura de o faima proasta pentru ca dintotdeauna a existat o inchisoare in zona. S-a mai numit si Podul Calicilor, din cauza ca aici locuia populatia cea mai saraca din oras. In prezent Rahova este un cartier-dormitor tipic, fara nici o diferenta fata de Berceni sau Pantelimon. E greu sa stergi identitatea unui loc din imaginarul oamenilor si poate ca lucrul asta nici nu trebuie facut cu forta.

Personal nu pot spune ca m-a izbit ceva la acest cartier care sa ii dea o identitate distincta. Am gasit aici seria cunoscuta de blocuri si lumea destul de saracacioasa cu care eram obisnuit si din alte parti ale orasului. In plimbarile mele prin cartier nu m-am simtit mai amenintat decat in alte zone ale Bucurestiului.


Care e raportul intre prejudecata si realitate in ceea ce priveste Rahova?

Cred ca Rahova este un cartier prea putin cunoscut de oamenii care nu locuiesc acolo si e normal sa fie asa. Din momentul in care un loc are un oarecare renume, e usor sa il judeci doar pornind de la o poveste pe care nu ai reusit sa o verifici in mod efectiv. Oamenii isi inchipuie cine-stie ce grozavii, dar de fapt Rahova este un cartier de blocuri destul de comun, cu problemele tipice ale oricarui alt cartier de acest tip din tara. Lipsa spatiilor verzi, oferta culturala zero, inexistenta spatiilor de recreere si a ofertei de divertisment, invazia nivelatoare a mallurilor.


Lucrezi la un doctorat cu tema “Demolarea ca model cultural – Orasul Bucuresti”. Poti sa ne spui cate ceva despre ea?

Teza mea de doctorat e o incercare de a stabili un precedent pentru demolarea centrului istoric al Bucurestiului din anii ’80. Pornind de la o argumentatie istorica, as vrea sa dovedesc ca micul Paris a inlocuit in intregime un alt Bucuresti de secol XIX, cu hanuri si biserici si strazi intortocheate, care avea un cu totul alt caracter urban, legandu-se de o imagine construita a orientalitatii noastre. Orasul parizian a ales sa isi reprime orientalitatea, construind institutiile statului pe locul fostelor hanuri demolate.

Iar orasul comunist a ales sa distruga orasul burghez, stergandu-l de pe fata pamantului. In cazul in care intuitiile mele vor fi verificate de materialul documentar, ar urma sa conturez ideea unui model cultural, care presupune ca demolarea este pentru Bucuresti primul pas catre orice incercare de modernizare. Exista orase in lume, cum este Londra, care sunt mult mai grijulii cu semnele construite ale trecutului. Concluzia finala ar fi aceea ca Bucurestiul are o atitudine de refuz fata de propriul trecut, in incercarea constanta de a deveni european si de a-si uita in mod deliberat propriile radacini.


Ce inseamna demolarea pentru Bucuresti? Mai este un model si acum?

Pentru Bucuresti demolarea este primul pas catre modernizare. Chiar in acest moment casele de secol XIX din zona centrala a orasului sunt distruse in masa, fiind inlocuite cu blocuri de birouri. Arhitectura industriala construita in vremea comunismului a fost intr-o proportie destul de mare demolata si inlocuita cu blocuri de locuinte, supermarketuri si asa mai departe.

Intre oarecari limite, demolarea face parte dintr-un proces normal de inlocuire a unor componente ale orasului care nu functioneaza. De obicei inlocuirea are loc in urma unui rationament destul de atent, in care se ia in considerare si ideea de conservare patrimoniala, de memorie a unui peisaj construit. Totusi Bucurestiul nu isi iubeste foarte tare trecutul si de fiecare data se lasa castigat de prestigiul arhitecturii zilei, asimiland-o intr-un mod superficial doar pentru a o inlatura atunci cand aceasta nu mai este in voga.


Daca ai avea putere de decizie, ce ai demola din Bucuresti?

Cred ca am ajuns sa fiu din principiu impotriva ideii de demolare.


Ce te atrage la turnuri? De unde a plecat aceasta pasiune?

Am inceput sa fotografiez turnuri de apa acum un an de zile. In apropierea casei mele se afla un turn de apa a carui imagine am folosit-o pentru o ilustratie cu care am contribuit la unul dintre fanzinele Incepem. Dupa catva timp am cautat pe internet imagini legate de subiect, am gasit arhiva societatii internationale a turnurilor de apa si m-am hotarat sa construiesc acelasi tip de documentatie si pentru orasul Bucuresti.

towerspotting

Cand mergi pe strada, la ce te uiti in primul rand?

Plimbarile pe strazi sunt la indemana unor stari destul de diverse. Uneori visez cu ochii deshisi, alteori sunt lucid si observ cu atentie diverse detalii. Cu timpul mi-am format tot felul de retete de intelegere a spatiilor. De cele mai multe ori insa e vorba de impactul senzorial pe care lucrurile il au asupra mea. Nu pot spune ca ma uit in mod special dupa detalii de cornisa, sau cariatide, sau mai stiu eu ce.

Era o vreme in care ma plimbam prin oras cu autobuzul cautand turnurile de apa pe linia orizontului. Insa acum nu mai fac lucrul asta. Observatiile mi se impun, pur si simplu. Si daca exista un lucru pe care il caut in mod constant e o senzatie estetica, iluzia ca ai trecut printr-un loc frumos. Cred ca imi pierd destul timp incercand sa gasesc unghiul din care chiar si lucrurile cele mai jerpelite sa capete o stalucire cat de mica.


Crezi ca Bucurestiul se defineste prin cladirile “mari”, prin detaliile intamplatoare sau prin locurile mai putin stiute?

Bucurestiul se defineste prin dezordine. Cladirile ‘mari’, de reprezentare sunt niste incercari esuate ale puterii de a aranja cumva tot haosul asta al orasului. Locurile mai putin cunoscute pot sa creeze o imagine alternativa a orasului, insa dupa un timp impresia initiala de dezordine revine.


Ce locuri iti place sa explorezi?

Explorarea urbana isi are extremistii ei. Oameni care intra in cladiri in folosinta, cum ar fi ministere sau blocuri de birouri, doar ca sa vada cum e acolo. Eu am inceput cu o varianta foarte soft. Turnurile pot fi pozate si de la distanta, incat nu trebuie sa intri in incinta fabricilor.

Cu timpul insa am descoperit tot felul de locuri in drumul spre turnuri. Parcuri parasite, fabrici abandonate, peisaje urban-rurale in care instlatiile industriale atarnau deasupra unui camp pe care un cioban isi mana turma. Imi plac in general locurile abandonate, care pot deveni un loc de joaca pentru catva timp.


Unde te simti cel mai bine in Bucuresti?

Cred ca cel mai bine ma simt acasa. Orasul nostru nu e foarte primitor si trebuie mereu fortat prin eforturi de imaginatie sau de parcurs sa devina confortabil sau interesant. Asa ca cel mai bine ma simt in apartamentul meu de la etajul sapte, cu vedere peste un parc muncitoresc, asezat intre blocuri.


Cum vezi orasul in, sa zicem, 10 ani?

Desi mult timp am savurat ideea de viitor continuta in literatura de avangarda, cred ca am devenit intre timp un conservator. Peste zece ani Bucurestiul nu o sa arate foarte diferit, dupa parerea mea. Cred va ramane acelasi amalgam de fragmente dezordonate, animate de o vitalitate incredibila.




2 comentarii vrei sa comentezi?

Interviu - Ionut Cioana
gabi
#1 -

Comentariu nou

foarte interesant articoul - si persoana, as putea zice... e imbucurator ca mai exista oameni pentru care orasul este altceva decit un simplu backdrop...

Interviu - Ionut Cioana
Vladimir BULAT
#2 -

Ionut

Foarte bun acest interviu, am mai agaogat cate ceva in intelegerea personajului si omului Ionut! Desi il cunosc de mai multa vreme, acum mi-a devenit si mai simpatic...Dar as dori sa-i urez sa ramana la fel de autentic si firesc, cum era atunci cand l-am cunoscut! Nu as dori sa devina "artist contemporan", plaga care-i perversteste pe multi...

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

d'ale zilei...

Terasa mea preferata in 2017 este ...
|Rezultate|Alte sondaje

Descopera