In cautarea Bucurestiului pierdut: un muzeu intoarce istoria pe fata

Pentru ca istoria e oarba, nu stie ce, cum, cat sa pastreaze pentru memoria viitorului, s-a nascut si a crescut un muzeu. Deocamdata in proiect, in curand, in "carne si oase". Se numeste simplu si firesc: Muzeul National de Antropologie Urbana. Cand se vorbeste de Paris, se spune "Luvru". Londra se lauda cu "British Museum"; fala Madridului e  "Muzeul Prado". Bucurestiul inca n-are pe cartea de vizita un institut cu care sa se mandreasca pe toate granitele lumii. Golul ar putea fi umplut de Muzeu National de Antropologie Urbana. El inca lipseste Europei.
 
Un muzeu in cautarea Bucurestiului pierdut care isi pune intrebari si cauta raspunsuri: Cum era pe vremea caravanseraiului urban?  Cum se imbracau barbatii si femeile in trecut? Ce spun craniile fostilor criminali despre caracterul lor? Pe ce cale va apuca metropola nascuta dintr-un targ?

Muzeul ne va aminti reflexe uitate ale urbei si oamenilor sai care au trait in oras de-a lungul timpului, de la modul in care se imbracau la ce si cum mancau, ce boli aveau, cum priveau sexualitatea, care era fizionomia oraseanului antebelic, interbelic si postbelic. Despre underground-ul mioritic de pe ieri, pe azi. Despre relatiile orasenilor, de la calicii medievali la rapperi si manelisti. Radiografierea unor maladii de peste secole si emiterea de prognoze. Traseul cultural e explicat picatura cu picatura, din punct de vedere antropologic, istoric, medical.




Calatoriti printr-un spatiu kilometrat in povesti unele spune de altii, altele spuse de voi

1837

Fizionomia lui Bucur: De la caravanseraiului urban, la Bucurestiul proletar

Responsabili de proiect si de recuperarea identitatii pierdute: istoricul Adrian Majuru, antropologul Ioan Oprescu si Florin Filip, manager de proiecte culturale.


1841

Avem Muzeul Taranului de ce nu am avea Muzeul Oraseanului. Blazonul lui: o istorie interdisciplinara, unica in Europa.

(1906)

Noi le spunem "Marginalii", atii "Exclusii". Oare ei cum isi spun ?

V-ati intrebat cum aratau bucurestenii in secolul al XV-lea, al XVI-lea si mai departe? "Dincolo de vestimentatie si peisaj habitual exista o cartografie umana vasta si variata care asteapta sa fie descoperita, definita si valorificata", spun promotorii proiectului.  "Un muzeu de antropologie urbana are acest rol, de a stabili punti de legatura intre lumi aparent inaccesibile sau uitate".

B-dul Dimitrie Cantemir, deceniul VI

Dupa ce a fost in pas cu moda occidentala, silueta orasului s-a deformat sub fusta prost croita a Moscovei


Elevi de scoala primara


Pe Magheru

Puteti si voi sa ingrosati zestrea muzeului pentru ca deviza sa este "Din povestile voastre se va naste un muzeu!", pe modelul celebrei devize Dati un leu (greu) pentru Ateneu. Donati obiecte, imagini si povesti de epoca din orasele romanesti si completati povestea.

Anii 80

Soseaua Stefan cel Mare cu aerul unei alimentare de unde poti targui doar fasole cu ciolan

Muzeul nu lasa la cimitirul istoriei nici etologia si legislatia: probleme de proprietate, justitie, conflicte intre indivizi, grupuri umane sau popoare. O pagina interesanta va scrie si la capitolul anatomie si patologie prin cartografierea colectiei fratilor Mina si Nicolae Minovici. „Acolo se afla un fragment de istorie urbana care asteapta a fi relevat si definit pe masura valorii sale patrimoniale“, spune  Adrian Majuru.



Craniile raposatilor anonimi din Capitala, pastrate la Institutul de Cercetare Antropologica "Dr. Francisc Rainer"- un punct de plecare pentru reconstituirea istoriei. Dupa fotografiile vremii respective, specialistii vor face mulaje, transformandu-le in figuri. cadrul va fi completat prin decor, costume, accesorii.




Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca desenata cu ac de tatuaj

Pana vor primi un sediu pentru expozitiile permanente, "parintii" muzeului nu stau cu mainile in san. Vor organiza expozitii temporare cu materiale video si foto. Primele expozitii temporare incep de anul viitor. Gazda: Centrul Metropolitan pentru Tineret. Seria e deschisa de  "Povestea unei femei tatuate", cu o istorie a tatuajului in mediul urban de la arta la simbolistica.



Initiatorii proiectului spera ca muzeul va fi pus pe picioare pana la sfarsitul anului viitor, iar in maximum cinci ani sa poata deschide prima expozitie permanenta. Aceata va pune in rame istoria spatiului urban: obiecte casnice, de vestimentaţie, harti, filme, reconstruiri virtuale ale targurilor medievale sau ale oraselor antice romane si ale oraselor din secolul al XIX-lea. Viitoarea institutie va prelua 4.000 de piese din colecţia Institutului Medico-Legal "Dr. Mina Minovici": arme de foc, arme albe, tatuaje, truse de medicină legala, bevete, fise de diagnostic, cazuri de anatomie patologica. Colectia va fi completata de obiecte de patrimoniu de la Institutul de Antropologie "Francisc I. Rainer”, Spitalul Clinic de Psihiatrie "Al.I. Obregia" si "amintiri" donate de bucuresteni.

Prima frana este lipsa unui sediu (o casa buna si primitoare ar fi "Vila cu clopotei") si faptul ca inca nu au statut juridic.



Batranul Bucuresti, parca din zi in zi mai mic, cu capul intors spre trecut, pare un strop mai multumit. Tineretile sale nu s-au irosit si sunt gata sa-si gaseasca o casa. Ii tinem pumnii sa nu se rataceasca pe drum ori sa nu mai gaseasca strada.

Ilustratiile provin din arhiva lui Adrian Majuru. Multumiri!

Sursa informatii: online gallery