Guest blogger - Bobby Voicu
Bobby are o viata misto, o recunoste chiar singur. Se trezeste tarziu, face ce vrea si traieste din blogging. Greu de crezut? Pe Bobby il gasiti pe blogoree si il ascultati la Radio Lynx. Astazi Bobby incearca sa ne convinga ca de fapt el este metropotam sadea si face o radiografie frumoasa a Bucurestiului noaptea, plimbandu-ne prin cateva locuri reprezentative.
De multe ori am discutii cu Dragos despre Metropotam. Si, bineinteles, de fiecare data, acelasi Dragos imi spune: "Tu nu esti in target, nu esti un animal urban!". Si de fiecare data ma intreb: chiar nu sunt?
Doi ani am trait numai noaptea, din club in club, sau cate 3 nopti la rand in aceeasi discoteca. Noaptea, toate pisicile sunt negre si toate fanteziile devin realitate daca astepti destul de mult si ceilalti beau destul alcool. Toata lumea se transforma si intunericul ne ascunde de cei care ne judeca. Suntem ceea ce vrem sa fim sau ceea ce ne temem sa acceptam ca suntem.
Mergeti la 2-3 dimineata prin Bucuresti. Porniti de la Iancului pe Pache: veti vedea fetitele de la coltul Matasarilor facandu-va semn cu mana (baiat fiind, singur in masina). Puteti opri, sta de vorba cu ele, dar va sfatuiesc din tot sufletul sa mergeti mai departe... legenda spune ca nu e foarte bine sa te apropii.
Continuati apoi pana la Rosseti. Va opriti la shaormarie pe colt si, in timp ce mancati, ascultati povestile nemuritoare ale celor care se opresc sa isi comande cate ceva. Sunt sigur ca veti auzi de la cate de buna e populatia feminina a orasului la ce dobitoci sunt aia de la Steaua/Dinamo/Rapid, la alegere.
Calatoria continua prin centrul orasului: faceti la dreapta la Universitate si mergeti incet, in pas de plimbare (10km/h). Pe dreapta, la Inter, s-ar putea sa mai vedeti inca fetele de la Matasari ajunse la o treapta superioara de evolutie in cariera. Daca ele nu sunt, puteti vedea un grup mare de barbati pe care ii recunosti de la distanta ca fiind straini: discuta cu voce tare, gesticuleaza si rad (avand in vedere cat de putin rad romanii, asta e un semn clar ca nu sunt conationali).
Mergi mai departe si ajungi la Piata Romana: treci pe langa Everest, locul unde se intalnesc... prietenii. Locul este destul de aglomerat pentru ora inaintata, dar de obicei treci mai departe, faci la stanga si iar la stanga si intri pe Victoriei (nu sunt foarte sigur daca ai voie, dar oricum nu este politie asa ca, WTF, traieste periculos :) ).
Presupunand ca totusi nu ai avut nenorocul sa te opreasca politia, mergi inainte pe Victoriei, treci pe langa Green Hours, pe langa sediul B1TV (nu, nasul nu are emisiune acum, altfel te vedea si pe tine cineva la televizor), pe langa Palatul Telefoanelor si ajungi la Cotton Club. Ai impresia ca a fost acolo dintotdeauna, dar mergi mai departe si faci la dreapta, catre Regie. E doar ora 3 si acolo inca e viata. Dai cateva telefoane si stabilesti o intalnire la ceva dulce: o clatita gigant, imediat dupa U-uri?
Mai departe, fiecare isi scrie propria poveste.
De cand am fost prima data aici, m-am indragostit de Bucuresti. De permanenta miscare, de oamenii noi pe care ii cunosti, de viata din el (mergeti intr-un oras de provincie la 3 dimineata si veti intelege).
Dar cel mai mult am simtit ca iubesc Bucurestiul noaptea, la volan sau pe jos. O plimbare ca cea descrisa mai sus m-a facut sa ma intorc in Bucuresti acum 3 ani, cand mi-am dat seama ca de doi ani imi lipsea enorm.
In concluzie, sunt sau nu sunt un Metropotam? Adevarul e ca nu sunt in targetul Metropotam, dar in mod cert sunt un animal urban. Chiar unul bucurestean.
De multe ori am discutii cu Dragos despre Metropotam. Si, bineinteles, de fiecare data, acelasi Dragos imi spune: "Tu nu esti in target, nu esti un animal urban!". Si de fiecare data ma intreb: chiar nu sunt?
Doi ani am trait numai noaptea, din club in club, sau cate 3 nopti la rand in aceeasi discoteca. Noaptea, toate pisicile sunt negre si toate fanteziile devin realitate daca astepti destul de mult si ceilalti beau destul alcool. Toata lumea se transforma si intunericul ne ascunde de cei care ne judeca. Suntem ceea ce vrem sa fim sau ceea ce ne temem sa acceptam ca suntem.
Mergeti la 2-3 dimineata prin Bucuresti. Porniti de la Iancului pe Pache: veti vedea fetitele de la coltul Matasarilor facandu-va semn cu mana (baiat fiind, singur in masina). Puteti opri, sta de vorba cu ele, dar va sfatuiesc din tot sufletul sa mergeti mai departe... legenda spune ca nu e foarte bine sa te apropii.
Continuati apoi pana la Rosseti. Va opriti la shaormarie pe colt si, in timp ce mancati, ascultati povestile nemuritoare ale celor care se opresc sa isi comande cate ceva. Sunt sigur ca veti auzi de la cate de buna e populatia feminina a orasului la ce dobitoci sunt aia de la Steaua/Dinamo/Rapid, la alegere.
Calatoria continua prin centrul orasului: faceti la dreapta la Universitate si mergeti incet, in pas de plimbare (10km/h). Pe dreapta, la Inter, s-ar putea sa mai vedeti inca fetele de la Matasari ajunse la o treapta superioara de evolutie in cariera. Daca ele nu sunt, puteti vedea un grup mare de barbati pe care ii recunosti de la distanta ca fiind straini: discuta cu voce tare, gesticuleaza si rad (avand in vedere cat de putin rad romanii, asta e un semn clar ca nu sunt conationali).
Mergi mai departe si ajungi la Piata Romana: treci pe langa Everest, locul unde se intalnesc... prietenii. Locul este destul de aglomerat pentru ora inaintata, dar de obicei treci mai departe, faci la stanga si iar la stanga si intri pe Victoriei (nu sunt foarte sigur daca ai voie, dar oricum nu este politie asa ca, WTF, traieste periculos :) ).
Presupunand ca totusi nu ai avut nenorocul sa te opreasca politia, mergi inainte pe Victoriei, treci pe langa Green Hours, pe langa sediul B1TV (nu, nasul nu are emisiune acum, altfel te vedea si pe tine cineva la televizor), pe langa Palatul Telefoanelor si ajungi la Cotton Club. Ai impresia ca a fost acolo dintotdeauna, dar mergi mai departe si faci la dreapta, catre Regie. E doar ora 3 si acolo inca e viata. Dai cateva telefoane si stabilesti o intalnire la ceva dulce: o clatita gigant, imediat dupa U-uri?
Mai departe, fiecare isi scrie propria poveste.
De cand am fost prima data aici, m-am indragostit de Bucuresti. De permanenta miscare, de oamenii noi pe care ii cunosti, de viata din el (mergeti intr-un oras de provincie la 3 dimineata si veti intelege).
Dar cel mai mult am simtit ca iubesc Bucurestiul noaptea, la volan sau pe jos. O plimbare ca cea descrisa mai sus m-a facut sa ma intorc in Bucuresti acum 3 ani, cand mi-am dat seama ca de doi ani imi lipsea enorm.
In concluzie, sunt sau nu sunt un Metropotam? Adevarul e ca nu sunt in targetul Metropotam, dar in mod cert sunt un animal urban. Chiar unul bucurestean.
© Copyright Metropotam 2006-2012.
Citeste si:
Janis Joplin - Me And Bobby McGee
Busted flat in Baton Rouge, waiting for a train And I's feeling nearly as faded as my jeans. Bobby thumbed...
Bobby McFerrin la Bucuresti pe 30 ianuarie 2010
In varsta de aproape 60 de ani, cantaretul si compozitorul Bobby McFerrin si-a inceput cariera prin anii '80, cand a lansat un album neobisnuit, The Voice (1984), in care nu...
Concert: Bobby McFerrin la Sala Palatului
Un concert nazdravan, asa as rezuma in doua cuvinte spectacolul de aseara de la Sala Palatului. Un atelier de muzica, un exercitiu interactiv de inventivitate, o joaca de copii. Ladies...
Finala dezbaterii - Berea se bea pentru gust?
Vineri, 27 ianuarie, in barul The Floor , a avut loc finala dezbaterii De ce bea romanul bere? Au participat actorii Radu Gabriel si Florin Busuioc, rapper-ul Grasu XXL, jurnalistul...
Bobby McFerrin vs. acordeon si tambal
Bobby McFerrin , in vizita la Bucuresti pe 30 ianuarie , pentru un concert la Sala Palatului, promite sa ii faca pe romani sa uite de ger. Cum? Destul de...
#1. Viata de blogger
Bobby Voicu este un DOMN! Chiar daca ar putea sta linistit in sezlong sorbind cu nesat dintr-o bere, isi face timp si pentru cei care abia apsesc in lumea blogging-ului. Da sfaturi, te ajuta - in limtele bunului simt :) - te indruma. daca ar fi toti blogger-ii cu experienta ca si el, chiar ca ar fi ceva extraordinar. Abia astept sa ciocnesc cu el un pahar de palinca cu ocazia vizitei pe care o va efectua la Oradea.
respekte maestre
#2. de unde pornesti...
ce haios ca pornesti de la Iancului spre Pache! :)) De ce tocmai de acolo?
#3. Iancului
Pai daca acolo sta, Andreea :)
#4. Comentariu nou
In zona asta am locuit prima data cand am venit in Bucuresti (Ferdinand, Iancului, Vatra Luminoasa). Ca urmare, asta e traseul care mi se pare definitoriu pentru Bucuresti :) .
#5. Comentariu nou
Bobby RULZ :)
PS: Bobby, daca doresti palinca de Bihor, da un ghiont don'soarei ciocanitoare, are ascunsa dupa usa un bidonas fain frumos :p
#6. comentariu nou
Esti un model pentru foarte multi, tine-o tot asa !
#7. comentariu
si ce povestesti aici e doar o versiune...
O plimbare (fara masina) nocturna prin Bucuresti, in locuri pe care in timpul zilei nu le recunosti iti poate schimba perceptia negativa (daca exista). Probabil ca mai redusa ca distanta si un pic mai obositoare, dar pana la urma o experienta.
Descoperi ca aglomeratele strazi pe care le parcurgi zilnic..uneori chiar ajungand sa urasti/dispretuiesti agitatia obositoare in care se scufunda... pot sa fie extrem de tacute. Si in momentul acela privesti altfel vechile cladiri, semnele de circulatie intalnite etc, etc
#8. Comentariu nou
vatra luminoasa? si eu stau acolo :D
#9. bucuresti
stau din 2002 in bucuresti si am avut timp sa mi dau seama ca se imparte in alte 2 orase. unul ziua , altul noaptea. fiecare cu activitati specifice , daca te lasi putin dus de val n ai cum sa nu te indragostesti. am inceput sa vin aici cand aveam 2 3 ani , din ratiuni medicale - am purtat ochelari si veneam la consultatii. mai tarziu , dupa ce m am insanatosit , n am mai ajuns in bucuresti asa de des cum eram obisnuit , pentru ca nu prea mai era nevoie. M am obisnuit pe drumuri si mi placea la nebunie , iar din clasa 1 , cand veneam doar o data la cateva luni pana cand am terminat liceul ... a fost un chin. in liceu stateam in banca visand la orasul in care am trait o perioada a copilariei , cu piese de teatru , filme , plimbari prin parcuri ... muzee si cam tot ce mai intra la categoria asta.
Am ajuns pana la urma si la facultate si uite ca nu ma mai imaginez traind in alt oras - cel putin aici la noi in tara.
Pentru un posibil viitor bucurestean , aglomeratia poate fi foarte obositoare in primele 2 3 luni, dar te acomodezi.
Obesrv ca m am intins mult si am spus prea putine, dar asa mi se intampla cand vorbesc despre capitala. Tot ce pot sa fac este sa o recomand oricui vrea sa incerce viata pe cont propriu. Have fun!