Guest Blogger - Fry pentru care Lifesux

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+
Saptamana aceasta il avem invitat, cu sau fara voia lui, pe simpaticul domn Fry, pe care nu-l credem cand spune ca Lifesux. :) Dupa o grea munca de convingere si dupa o lupta asidua cu timiditatea sa nebanuita, mr Fry s-a hotarat (pentru ca ne iubeste, dar si noi pe el) sa ne scrie despre concerte si festivaluri. Nici nu v-ati imaginat ca e asa de complicat...

fry

PREAMBUL

In randurile care urmeaza o sa incerc sa ma achit cat se poate de bine de sarcina (grea, trust me!) de guest blogger al Metropotamului, cu mentiunea ca initial am refuzat invitatia Cristinei, deoarece I really hate sa scriu “la impuse”, mai ales fara o tema data, suferind de complexul foii albe de Word.

Anyway, tinand cont ca stiu Metropotamul de mic de tot, de pe vremea in care Novac inca dadea la perete offline si-si numara cititorii zilnici pe degetele de la o mana (ma rog, sa stiti ca are totusi o mana destul de mare), am cedat de bunavoie si nesilit decat de santajul sentimental la care am fost supus si am acceptat sa-mi dau cu parerea despre ce vreau eu.

Dupa ce am eliminat pe rand subiecte posibile precum referendumul lui Basescu, carciumile din Bucuresti, incalzirea globala sau ce gadgeturi misto ne-ar mai sta bine prin buzunare, am ajuns la un subiect drag mie (si, zic eu, interesant) si anume industria de concerte live din Romania, subiect pe care va invit sa-l lecturati in continuare, cu scuzele de rigoare pentru lungimea lui, dar credeti-ma ca efectiv n-am avut timp sa-l fac mai scurt :).

 

Daca pana acum cativa ani aveam parte de un concert sau maxim doua pe an (si aici ma refer doar la artisti internationali de top), in ultima perioada numarul acestor concerte a crescut atat de mult incat deja putem vorbi de o industrie.

Faptul ca numarul concertelor de la noi a crescut exponential in ultimii ani (culminand cu avalansa din 2007 pe care o puteti observa daca aruncati putin ochiul la coloana din stanga, unde sunt prezentate evenimentele ce se vor intampla in perioada urmatoare) nu este intamplator si se incadreaza oarecum in trendul global.

In ultimii ani, datorita cresterii constante a nivelului de trai, oamenii au inceput sa ceara din ce in ce mai mult entertainment, distractiile clasice (televizorul, mersul la film sau ascultatul de muzica acasa) nemaifiind suficiente. Dintr-odata artisti care pana acum faceau 10-15 concerte pe an s-au trezit asaltati de un numar din ce in ce mai mare de cereri de concerte, ajungand in scurt timp sa nu mai faca fata solicitarilor si sa castige cu mult mai mult din turnee decat din vanzari de discuri (evident, si cu ajutorul internetului, care a cam subrezit vanzarile de albume).

Ca o consecinta fireasca a cresterii cererii, din ce in ce mai multi artisti au inceput sa-si planifice turnee extinse, cautand sa includa in rutele lor din ce in ce mai multe piete, Romania devenind brusc interesanta ca stopover intre Budapesta si Istanbul sau Atena. In paranteza fie spus, reunirea recenta a unor trupe precum The Police, The Who, Genesis sau Smashing Pumpkins nu este intamplatoare, fiind tot un efect al acestui trend.  

In fine, daca la nivel de trend se aseaza cuminte in randul celor din tarile civilizate, industria de concerte live de la noi are o serie de particularitati care o deosebesc destul de mult de ceea ce se intampla afara iar in cele ce urmeaza o sa incerc sa enumar cateva dintre cele mai importante.

1. Aceasta industrie este dependenta de sponsori, lucru care afara nu se intampla, acolo situatia fiind exact inversa. Acest fapt are avantaje si dezavantaje. Cel mai important avantaj este acela ca sponsorii, datorita bugetelor pe care le investesc, fac accesibile concerte care altfel ar fi foarte greu daca nu chiar imposibil de realizat la noi. Ca sa va faceti o idee, pretul mediu al biletelor la concertul Depeche Mode de pe Lia Manoliu a fost de doar 28 de euro, in vreme ce pretul mediu al biletelor la nivel european pentru acelasi concert a fost de 60 de euro. Un alt avantaj il reprezinta promovarea aditionala pe care un sponsor o ofera evenimentului prin campaniile sale pe TV, radio, presa, outdoor sau internet.

Daca avantajele sunt oarecum evidente, dezavantajele sunt mai putin vizible dar va asigur ca ele exista si sunt destul de importante. In primul rand, sponsorii sunt si ei oameni si au gusturile lor, gusturi care de cele mai multe ori primeaza in fata gusturilor targetului, pe principiul “daca mie nu-mi place, atunci nu ne bagam”.

In al doilea rand, nivelul de conectare la industria muzicala al decision makerilor care tin painea si cutitul bugetelor de sponsorizare este relativ redus (to say the least), fapt care face foarte dificila obtinerea unor sponsorizari pentru niste concerte cu artisti de care ei n-au auzit, indiferent de cat de hot sunt acestia la momentul actual. Noroc cu research-ul “in house” pe baza de prieteni, sotii sau (mai ales) copii (practicat cu success si in cazul propunerilor creative care vin de la agentiile de advertising, spre exemplu), care mai salveaza niste concerte altfel destinate refuzului.

In fine, cel mai mare dezavantaj al dependentei de sponsori este acela ca pentru majoritatea lor notiunea de sponsorizare se suprapune uneori pana la identifcare cu notiunea de endorsement. Pe scurt, aceasta se traduce prin falsa impresie ca sponsorizarea unui concert aduce cu sine si o (larga) serie de drepturi asupra imaginii personale a artistului, care in acceptiunea sponsorilor ar trebui sa faca poze cu toata familia directorului de marketing, sa urce pe scena imbracat intr-un tricou cu logoul brandului, sa integreze sloganul brandului in cel putin doua-trei cantece si apoi sa vina si la conferinta de vanzari unde sa multumeasca pentru onoarea care i s-a facut prin sponsorizarea concertului. 

Din fericire aici lucrurile au inceput sa se miste in directia buna, din ce in ce mai multe companii ajungand la concluzia ca industria de concerte live a depasit stadiul de “si altele”, intrand intr-o etapa in care trebuie luata in seama si tratata din ce in ce mai serios.


2. In aceeasi masura in care este dependenta de sponsori, industria de conceret live este dependenta de parteneriatele media care sa-i asigure promovarea evenimentelor pe canalele traditionale. Daca afara majoritatea concertelor beneficiaza de un buget de promovare consistent, la noi putine sunt cazurile in care un organizator de concerte isi permite sa aloce din bugetul si asa firav o suma de bani pentru a cumpara expunere media, acest fapt ducand la o situatie neplacuta dar necesara de a apela la parteneriate.

Aceste parteneriate se traduc prin “tu imi dai expunere moka iar eu iti dau exclusivitate in asocierea cu evenimentul si niste invitatii”. La prima vedere acest tip de parteneriat nu este deloc rau, ambele parti beneficiind de el. Din pacate situatia nu e chiar atat de roz, deoarece un parteneriat media iti ofera in marea majoritate a cazurilor doar o expunere de categoria a doua, spatiile premium fiind rezervate (firesc) clientilor cu bugete de advertising.

Pe langa lipsa de bugete dedicate promovarii, dependenta de partenerii media are ca sursa si obiceiul de consum al populatiei, care inca isi ia marea majoritate a informatiei din media traditionala.

Ca fapt divers, o ciudatenie a parteneriatelor media, mai ales in ceea ce priveste televiziunile (fie ele si muzicale) si radiourile este dorinta foarte mare de asociere cu anumite evenimente considerate “cool” cumulata cu refuzul difuzarii pieselor artistilor cu pricina pe motiv ca “nu se potrivesc cu profilul statiei, alieneaza targetul si scad ratingurile”.

 
3. Spre deosebire de alte tari, Romania sufera de o lipsa acuta de spatii adecvate destinate concertelor, mai ales in ceea ce priveste concertele indoor, desi nici la outdoor treaba nu sta senzational de bine, acum cu iminenta demolare a stadionului Lia Manoliu.

Principalele optiuni pentru concerte indoor in Bucuresti sunt Sala Polivalenta (capacitate intre 5000 si 8000 de locuri, in functie de aranjament, in mare parte ocupata de tot felul de alte evenimente, de la campionate balcanice de judo la targuri erotice) si Sala Palatului (capacitate de 4000 de locuri, potrivita doar pentru un anumit tip de evenimente, mai “linistite”).

Pe langa acestea mai exista Teatrul National (cu o capacitate mult mai mica decat primele doua si cu un profil mult mai “cuminte” decat Sala Palatului), hangarele Romaero (care i-au gazduit pe Bryan Adams sau Phil Collins, dar care sunt aproape improprii unei sonorizari de calitate) si pavilioanele Romexpo (acestea fiind in cea mai mare parte a anului ocupate de targuri si expozitii).

Pe zona de clubbing situatia sta putin mai bine, existand cateva cluburi mari precum Kristal, Bamboo, Martin sau mai recent Fratelli Studios care permit, alaturi de World Trade Plaza, organizarea de evenimente cu DJs.

Daca la locatii medii (salile de mai sus) si foarte mari (stadioane sau alte locatii open air) stam relativ bine (adica ne mai putem descurca cat de cat), problema cea mai mare o reprezinta lipsa unei locatii intermediare intre cea mai mare sala indoor (Sala Polivalenta) si locatiile open air, fapt care duce la concentrarea evenimentelor importante in lunile de vara, deoarece multi artisti care ar putea strange in Romania un public in jur de 10.000 de persoane nu au unde sa cante in perioada toamna-primavara.

Aceasta concentrare duce la o batalie intre organizatorii de concerte pe mai multe fronturi:

-      pe buzunarul cetateanului doritor de concerte (care trebuie sa aleaga, de exemplu, intre George Michael, Rolling Stones sau B’estival), acest buzunar avand marele dezavantaj de a nu fi tocmai fara fund.

-       pe buzunarul sponsorilor, care din pacate nu sunt multi, daca ne referim la cei care au bugete care sa le permita o sponsorizare importanta.

-      pe spatiile media (mai ales pe stalpii de afisaj, care ajung in doua-trei zile sa arate precum Pagini Aurii din cauza lipirilor suprapuse, aceasta fiind singura sansa de a te vedea macar cateva ore)

 

Din pacate aici perspectivele nu sunt deloc roz, sansele de a avea in curand o sala de concerte la standarde internationale fiind foarte reduse.

In fine, ar mai fi multe de adaugat la aceasta lista, de la defazarea romaneasca fata de piata europeana (spre exemplu la noi Arctic Monkeys, care afara vinde stadioane in 30 de minute si este headliner la majoritatea festivalurilor importante, ar umple cu greu Arenele Romane, asta in cazul fericit in care s-ar gasi un sponsor interesat) pana la comoditatea romanului (care vrea, daca se poate, sa-si parcheze masina chiar langa scena si neaparat sa stea jos nu in picioare), dar deja am abuzat destul de spatiul metropotamic si de rabdarea voastra (daca nu cumva ati si abandonat de mult lectura acestui post, ceea ce nu m-ar mira prea tare :)).

In loc de concluzie, industria de concerte live de la noi a inceput sa miste, dar pana o sa ajunga macar la nivelul celei din Ungaria (ca sa nu ne gandim prea departe) mai este nevoie de mult efort din partea organizatorilor si de multa rabdare (si sustinere, prin cumpararea de bilete) din partea noastra.

Hai, sa ne vedem cu bine la concertele si festivalurile din vara asta!




7 comentarii vrei sa comentezi?

Guest Blogger - Fry pentru care Lifesux
Cosmin
#1 -

Comentariu nou

misto subiectul ales pentru articol

Aia cu spatiile de concerte e atat de adevarata... Te obliga sa inventezi spatii neimaginate inainte pentru concerte, vezi Stimultanul #2 in parcarea Unirii - poate ca nici asta nu e un lucru rau

Si aia cu Arctic Monkeys e adevarata, dar o sa se schimbe usor-usor.

Parteneriatele media, intr-adevar, ar trebui facute mai creativ, mai inteligent. E oarecum si firesc ca publicatiile sa acorde o importanta mai mare chestiilor platite, venite de la advertiseri decat chestiilor venite de la parteneriat. Acum depinde si de omul de la respectiva publicatie si curajul pe care el il are sa promoveze evenimentul respectiv (cat de vizionar e).

Cat despre sponsori si conceptul de sponsorizare, poate ar merita un articol separat. Oricum, foarte interesante miscarile pe piata concertelor din Romania anului 2007. Sunt tare curios cat de rapid se va satura, si cu cat va creste numarul trupelor mari care vor poposi in Romania in 2008, fata de 2007.

Despre stalpii de afisaj, traiesc cu impresia ca de mult ori se irosesc tone de hartie si bani si ca e o metoda destul de ineficienta de promovare.

As mai adauga ca piata evenimentelor de muzica electronica o duce cel mai bine, cu un public destul de nisat deja, urmata apoi de cele de rock si abia in ultimul rand de cele hip-hop, spre tristetea mea. 2007 a adus pana acum doar un concert ca lumea - Jedi Mind Tricks. Sa speram ca rockul si hip-hop-ul vor recupera teren in anii care vor urma si vom apuca sa vedem si alte nume cool

In rest, felicitari pentru analiza, ma gandeam si eu acum ceva timp ca ar merge un articol de genul asta :)

Guest Blogger - Fry pentru care Lifesux
fry
#2 -

Comentariu nou

cu hip-hop-ul o sa fie foarte greu deoarece:
1. e aproape imposibil de gasit sponsori, care asociaza acest gen cu ce s-a facut la noi prin anii '90, cu injuraturi la greu si alte chestii neplacute (spre exemplu, drogurile) cu care nu vrea sa se asocieze nimeni ca imagine.
2. publicul de hip-hop are o putere financiara foarte scazuta, drept urmare riscul de a nu vinde bilete la un pret care sa acopere lipsa sponsorizarilor este mare (lucru care nu se intampla la muzica electronica sau la rock, de exemplu)

Guest Blogger - Fry pentru care Lifesux
Cosmin
#3 -

Comentariu nou

e greu, dar nu imposibil - imi place sa cred ca perceptiile s-au mai schimbat si vizavi de publicul pasionat de hiphop, schimbare care a pornit chiar de la public, care a devenit putin mai rafinat.

Nici partea cu puterea financiara scazuta nu stiu cat de adevarata e. Si eu as putea sa zic ca publicul de rock are o putere financiara scazuta, dar in lipsa unui studiu de piata amandoi vorbim vorbe si facem doar speculatii :)

Guest Blogger - Fry pentru care Lifesux
fry
#4 -

Comentariu nou

perceptia cui s-a schimbat? a sponsorilor? yeah, right...

cat despre speculatii, pana una alta festivaluri de rock (preponderente sau exclusive) tot sunt pe la noi (vezi Artmania, Rock La Mures, Peninsula si chiar Stuffstock), la fel si cluburi unde se asculta exclusiv rock (live sau pe banda), in vreme ce hip-hopul nu prea se bucura de asa ceva, nu ca nu s-ar putea face ci ca n-ar merge.

iar ca sa faci educatie pe banii tai in speranta ca pana la urma se va schimba ceva, s-ar putea sa fie o distractie cam costisitoare.

Guest Blogger - Fry pentru care Lifesux
Cosmin
#5 -

Comentariu nou

Eh, cineva tre' sa o faca si pe asta - sa educe piata, ar trebui sa fie un efort comun al jucatorilor, de fapt - pentru ca toti jucatorii au beneficii de pe urma unei piete mai mature.

Stufstock nu stiu cat va mai rezista in noile conditii in care e pe bani - anul trecut a fost cam dezamagitor (asta si apropo de puterea de cumparare a publicului rockist), iar fata de peninsula, rock la mures si artmania nu simt o proximitate geografica, deci nu ma pronunt. Singurul la care am fost e Artmania, anul trecut - si au fost destule lucruri nelalocul lor acolo :)

Totusi, poate totul are de fapt legatura cu faptul ca muzica rock e mai veche decat hip-hop-ul :)

Guest Blogger - Fry pentru care Lifesux
adriana
#6 -

pls help a music fanatic who jumped the gun

in mod normal n-as proceda asa dar . . i need all the help i can get
grabit - luat bilet pe 3 zile cu muuuult timp in urma - prins loc eveniment bruxelles (all expenses paid) - plec marti - trebuie sa dau biletul altcuiva - inteleg sa platesc taxa pe graba da nu-l vrea nimeni :(
so, daca vreti un bestival 3-day pass la un pret mult mai mic pls mail la adriana_fjsc@yahoo.com :)

p.s. @admin - stiu ca metropotam nu e bazar but /me desperate pls don't delete

Guest Blogger - Fry pentru care Lifesux
adi
#7 -

fratelli

Pai intre timp Fratelli Studios s-a si desfiintat pe motiv ca nu avea nu stiu ce autorizatie de functionare si venea politia seara de seara acolo ca se consumau droguri.

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

d'ale zilei...

Terasa mea preferata in 2017 este ...
|Rezultate|Alte sondaje

Descopera