Galeria 115 - in sfarsit suntem locomotiva

Domeniile in care Romania se aseaza in fruntea celorlalte tari sunt putine chiar si atunci cand ne limitam comparatia la partea de rasarit a continentului nostru. Iata insa ca nu facem o regula din a ramane in urma: in Bucuresti s-a deschis prima galerie de arta digitala din estul Europei: Galeria 115.

„Am creat aceasta galerie din dorinta de a oferi artistilor digitali din intreaga lume, oportunitatea de a-si expune operele si pentru a putea oferi publicului romanesc acest nou tip de exprimare vizuala. Avem mare incredere in acest proiect inedit pentru piata romaneasca de arta si in colectia Art: PartTwo care este prezentata la ora actuala in galerie.”, spune Silvana Bratu, curatorul Galeriei 115, care adauga, in completare, ca lucrarile sunt semnate atat de nume consacrate, cat si de tinere talente pe care galeria isi propune sa le promoveze.

Art:Part Two reuneste 91de artisti din 34 de tari, dintre care cea mai bine reprezentata este Marea Britanie, cu un numar de 17 expozanţi. Urmeaza Romania, care este prezenta prin 10 artisti digitali: Matei Branea, Oana Mihaela Cambrea, Robert Gionea, Stefan Lucut,  Ioana Muszinkiewicz, Mihai Pacurar, Radu Pop, Stefan Siru, Dragos Strat si Matei Apostolescu, artist recunoscut pe plan international.

Deoarece Galeria isi propune sa infatiseze publicului o arta digitala in forma sa finala, lucrarile sunt imprimate pe panza, folosind cele mai noi tehnologii de art-printing, si au fost realizate intr-o editie limitata la 115 exemplare.

Conceptul de arta digitala este putin cunoscut in Romania. Putini oameni stiu ca arta digitala este acea arta care se creaza cu ajutorul unui computer, fie ca imaginile sunt doar prelucrate, fie că ele sunt realizate direct in programele de grafica. Arta digitala este aceea pe care o intalnim uneori in spoturile publicitare; alteori in filme, unde este chemata sa creeze efectele speciale.

Stefan Tiron considera ca „orice tehnologie sau forma de arta noua a fost privita cu suspiciune. Nici arta digitala nu este ferita de asta. Este exact ca in vachea poveste cu strainul care trece prin sat. In societatile agrare orice nou venit avea o valoare potentiala. Era practic singurul transportor de stiri noi, singurul element care putea sa aduca ceva dinafara comunitaţii. Si cu toate astea strainul era privit cu suspiciune şi neincredere, noutatile aduse nu erau intotdeauna de bun augur. De multe ori vestile panicau localnicii, departarea redevenea amenintatoare si distanta trebuia mentinuta cu orie pret” („Si in a opta zi a zis sa se dea print”).

Din pacate, lucrurile asa stau. Arta digitala este privita cu scepticism, ba chiar cu teama, pentru ca se ridica intrebarea: cat din rezultat este meritul artistului si cat al calculatorului? Nu cumva mai mult al acestuia din urma? Raspunsul este nu! Pentru ca nu ajunge sa stii sa operezi un program de prelucrare grafica pentru a crea arta, dupa cum nu ajunge sa poti zugravi un perete pentru a te numi pictor.

Arta digitală este rezultat al pactului pe care omul secolului nostru l-a facut cu tehnologia. Calculatorul insa doar executa comenzile; conceptia apartine in continuare artistului, demersul plastic ramane „una cosa mentale”, asa cum a concluzionat, inca de acum o jumatate de mileniu, Leonardo da Vinci.

Am putea situa arta digitala, pentru o mai buna intelegere, pe acea linie a artei experimentale despre care Rene Berger vorbea in "Mutatia semnelor", carte in care considera ca un astfel de tip de arta are doua dimensiuni: refuzul traditiei si al sistemului cultural prestabilit, pe de o parte, si  introducerea de noi activitati de cealalta parte.  Berger vede in experiment conditia sine qua non a evolutiei spirituale. Caracterul experimental al artei digitale nu poate fi contestat.

In zilele care urmeaza, Metropotam va va mai aduce cateva lamuriri cu privire la arta digitala, la Galeria 115, la artistii care expun acolo. Pana atunci... va sugeram o vizita acolo.