Film: Totul despre sex

Dupa sase sezoane, serialul Sex and the City s-a mutat pe marele ecran. Trebuie sa recunosc ca nu sunt un fan infocat al acestui serial; de fapt, nu sunt nici macar fan. Am urmarit cateva episoade haotic din seriile mai vechi si aproape jumatate din ultima serie. Unele au fost simpatice, altele slabe si neinteresante. Tot timpul am avut impresia ca Sex and the City este un fel de ecranizare a revistelor pentru femei: sex talk, fashion, shopping si reclame, plus o gramada de sfaturi cu iz de filosofari despre relatii, despre cum sa gasesti barbatul perfect (pe care, de fapt, in urma unei cautari ce se intinde pe sase sezoane si 20 de ani, nici una din cele patru nu il gaseste, toate ajung sa-si accepte barbatii asa cum sunt, cu defecte... ca orice om).         

Daca serialul mai era cum era, Totul despre sex (filmul)  a avut toate ingredientele unei telenovele presarata cu un pic de glamour, pantofi infiorator de scumpi si snobism cool la greu. Am realizat ca ma puteam uita la serial si din cauza ca episoadele erau foarte scurte. De aceasta data, "episodul" a durat aproape doua ore jumate si, pentru mine cel putin, a fost un fel de tortura prin plictiseala. Insa nu si pentru restul salii (pe jumatate plina, in conditiile in care era ora 15:00), care se distra de minune. 

Atentie, spoilers!!!

Dar sa vedem prin ce mai trec cele patru bune prietene. Ca de obicei, prim-planul este ocupat de Carrie, care decide ca s-ar simti mult mai sigura pe ea daca s-ar casatori cu Big si, in urma unor presiuni subtile, acesta ii indeplineste dorinta, ca pe un rasfat. Carrie le da fetelor "vestea cea mare" si primeste de la ele reactii isterice, tipete si cateva cocktailuri consumate in locuri selecte. Incep sa se faca demersuri in legatura cu planuirea nuntii. Insa, in ziua cu pricina, Big se razgandeste si o lasa pe Carrie in rochie de mireasa cu buza umflata.

Miranda este atat de ocupata de cariera sa incat nu mai are timp/chef sa faca sex cu Steve, iar acesta o inseala si pe urma ii marturiseste. Cei doi se despart, iar Steve incearca in toate felurile posibile sa o recastige.

Samantha isi ocupa cea mai mare parte a vietii cu Smith departe de New York si de grupul de prietene, tocmai in L.A., insa cea mai apasatoare problema a ei este faptul ca ii este foarte greu sa se abtina de la a-l insela pe Smith, deci ii da frumusel papucii, desi acesta nu gresise in absolut nici un fel.   

Charlotte isi creste fetita infiata de origine asiatica alaturi de Harry si, intr-un mod inexplicabil, ramane insarcinata (cei doi nu puteau avea copii).

Insa pe masura ce filmul se apropie de final, totul se rezolva intr-un mare si frumos happy-end. La capitolul umor, caci totusi este vorba de o comedie romantica, filmul sta foarte prost, noroc cu Smanatha care mai scoate cate o glumita ceva mai deocheata, in rest poantele sunt extrem de slabe, mult mai slabe decat in serial. Probabil totul se trage si de la faptul ca actritele au imbatranit si par mult prea obosite pentru aceste roluri, pe care le imbraca ca pe niste haine ce le-au ramas mici.

Samantha este stearsa, nu mai este deloc convingatoare in rolul de "devoratoare de barbati", nu mai emana sexualitate aproape deloc, este chiar nostalgica. Carrie este redundanta in absolut tot, de la reactii, despartirile si impacarile cu Big, pana la limbaj, replici si pantofi. Nici Charoltte nu mai reuseste sa fie amuzanta, nici macar cand se scapa pe ea, iar mutritele si zgomotele pe care le face sunt de-a dreptul artificiale si stridente. Miranda este cea care salveaza filmul. Povestea ei are cea mai multa substanta si este cea mai problematica: va reusi sa treaca peste faptul ca Steve a inselat-o, va recunoaste ca intr-un fel ea este cea care l-a impins pe acest drum? Dintre toate, Miranda este si cea care face cel mai bun rol.

Un alt lucru exagerat pana in punctul in care pur si simplu nu mai inteleg filmul este supralicitarea gestului lui Big de a se razgandi. Cele patru dau de inteles ca a face asa ceva este chiar mai rau decat a insela, asta pentru ca cele trei o inteleg perfect pe Carrie cand spune ca nu mai vrea sa aiba de-a face cu Big, insa nu inteleg reactia Mirandei fata de Steve, sugerandu-i chiar sa se impace cu el.

Pentru mine, filmul a fost suportabil datorita povestii Mirandei, care, asa cum am mai spus, are cea mai multa substanta, dar este si cea mai emotionala si se joaca din cand in cand cu glandele lacrimale ale publicului; in rest totul frizeaza stupidul glamour incaltat in pantofi de 500 de $ si cu genti Louis Vuitton.