Film: Saw IV

Dupa inca jumatate de an de la lansarea filmului cel sangeros, al patrulea dintr-o serie ce pare sa nu oboseasca sa oripileze, apare si la noi Puzzle Mortal IV (Saw IV). Asta, probabil pentru ca initial nici nu vroiau sa ne lase sa platim bilete pentru el, fiind considerat prea, prea pentru publicul roman cel sensibil si impresionabil.

Cred ca era mai bine daca ne scapau de cheltuirea unor bani pe bilete, deoarece asa scapam de sentimentul ca am pierdut timp pretios si contra-valoarea unei shaorme degeaba. Filmul este cum nu se poate mai plictisitor si penibil. Sangeros si inventiv pe alocuri la capitolul torturi (doar vreo doua merita atentia), lacunar la capitolul scenariu cu bun-simt.

Filmul incepe cu o mare surpriza, maestrul papusar este mort. Jigsaw (Tobin Bell) nu va mai bantui cosmarurile nimanui, acum toata lumea poate pleca acasa linistita. Doar ca omul nici in moarte nu se lasa fara a mai lansa o provocare, pusa frumos pe o caseta audio, care a fost plasata cu atentie in stomac. Da, cu atat de mare atentie, incat nici nu vrem sa stim cum a ajuns intacta acolo, ca doar a suferit o operatie pe creier in Saw III, nu i s-a deschis toracele.

Actiunea se complica, acum  un politist este victima lui Jigsaw, alti specialisti minune sunt pusi sa faca pe detectivii lu' peste incercand sa-si ajute colegul. Totul devine deja mult prea personal.Si toata povestea este plina de flashback-uri carora incetezi sa le mai tii sirul si te rogi sa intelegi ce se intampla fara prea multe chinuri. Personaje din III apar si in IV, doar ca sa mai complice nitel povestea si incet, incet se presupune ca vom ajunge sa aflam mai multe despre John Kramer aka Jigsaw.

In caz ca va intrebati ce se intampla cu Amanda, ucenica lui Jigsaw, va spun de pe acum ca nu are rost sa va ingrijorati. O sa aflati destul de repede ce se intampla cu ea, cam pe la momentul cand aflati ca nu este unica ucenica. Doar nu credeati ca Jigsaw a ajuns atat de departe singur, singurel fiind pe moarte, nu?

Singurul lucru pentru care merita sa mergi sa vezi Saw IV este ca poti sa te bucuri de cateva scene bune in care joaca Bell. Sunt probabil singurele cu cap si coada din tot filmul, restul fiind o improvizatie cu bugete mari. Nici macar capcanele nu sunt pe atat de impresionante pe cat s-ar astepta unii, adevarat ca prima din film ar merita ceva aplauze. Doar prima.

Finalul si el este clasic a la Saw, putin suspendat, dar oarecum previzibil de la jumatatea filmului. Totusi filmul regizat de Darren Lynn Bousman chiar nu exceleaza la vreun capitol. Decat daca esti un fan al seriei, altfel o sa vezi mai mult inadvertentele si o sa te tot saturi sa vezi ca ceea ce credeai tu ca se intampla este de fapt un flashback, mai ales ca nici capcanele nu sunt asa faine. Bo-ho-ring.

PS: Din 2004 in fiecare an a aparut un film Saw, iar 2008... nu va fi o exceptie.