Film: Alien vs Predator - Requiem

Sssss-au intorssss. Sincera sa fiu, Alien vs Predator 2 a reusit sa evite greselile facute de primul film Alien Vs Predator, facand in acelasi timp destule greseli noi si prostesti. Dar totusi, nu s-a mai adus vorba de predatorii care au construit piramide si ni l-au dat pe Mos Craciun, deci cel putin din punctul asta de vedere sunt fericita.

In AVP-R, nava de la sfarsitul primului film se prabuseste in apropierea unui mic orasel american dupa ce predalienul de la bord (adica alienul care s-a dezvoltat intr-un Predator... sa-i spunem Matilda) omoara tot echipajul. Nava trimite insa un semnal de alarma pe planeta predatorilor (care apare intr-o secventa de doua secunde, clipeste si ai pierdut-o) si un singur predator primeste mesajul si porneste rapid spre Pamant.

De ce un singur predator cand alienul acesta a omorat un intreg echipaj de asemenea extraterestri? Buna intrebare, dar putine lucruri in filmul asta au vreun sens. Cum ar fi cum se face ca nava a aterizat tocmai langa un mic orasel american? Probabil nu mai aveau bani de America de Sud. :) Matilda care ar trebui sa fie cel mai smecher alien din galaxie se poarta ca un las fara pereche si ataca numai parintii cu copii, batrani, catei si in cele din urma... o femeie insarcinata.

O parte din mine e cam dezgustata de decaderea suferita de unul dintre personajele mele preferate. Si totusi, ma cam plictisisem de aceiasi soldati care intrau de obicei in meniul unui alien. Dar parca ei macar se mai opuneau. Matilda este un predalien! Ar trebui sa se bata numai cu armate formate din copiii lui Schwarzenegger facuti cu Sigourney Weaver.

Fata de primul AVP, oamenii nu mai au aceeasi importanta. Cu exceptia a doua personaje umane, restul sunt complet dispensabile. Accentul este pus pe lupta dintre Predator si Alieni care cu toate ca este mai lunga si mai fatetata (printre altele, Predatorul se ocupa de distrugerea dovezilor), parca tacticile folosite in primul AVP erau mai interesante, bataile mai creative.

Matilda si Predator incearca sa-si dea seama care este mai urat. This may take a while.

AVP:R este doar o baie de sange si acid, fara pic de inteligenta. Poate in felul acesta se aseamana cel mai mult jocului care nu avea o poveste in adevaratul sens al cuvantului. Se intampla... pentru ca se intampla. Era o notiune cool si atata tot. Nu trebuia inventata o poveste serioasa, asa cum a incercat sa faca Paul W. S. Anderson cu primul AVP.

Sunt cateva omagii filmelor care au venit inaintea sa, cum ar fi personajul principal feminin care este o copie atat de fidela dupa Ripley incat am verificat pe IMDB sa vad daca nu cumva actritele sunt surori. Omagiile insa nu se contopesc intotdeauna in poveste. La un moment dat Predator jupuoaie un om si-l lasa agatat de copac, dupa ce s-a preocupat tot filmul sa dizolve cadavre si sa stearga urme. De ce ar face asa ceva?

Pentru ca a facut asta in celalalte filme, bineinteles. Filmul este regizat de doi frati, Colin si Greg Strausse care au inceput ca supraveghetori de efecte speciale. Despre efecte speciale nu am de ce sa ma plang. S-a folosit mult mai putin CGI decat in primul AVP si eu fiind anti-CGI din nastere, nu pot decat sa ma bucur. Predator in sine a fost jucat de un tip de 2 metri si ceva care a trebuit sa se obisnuiasca cu acel costum de 30 de kilograme, fapt pentru care-l apreciez.

Deci daca tot ce vrei sa vezi sunt aceste doua specii de extraterestri lasand o urma de cadavre in urma lor pe oriunde merg, atunci ai noroc. Acest aspect al povestii este probabil cel mai bine reprezentat, dar nu este ce ma atrage pe mine la Alien, Aliens si Predator, a caror vizionare este pana in aceasta zi... o sursa garantata de divertisment.