E razboi, Ioane: Concert cu cantec la Sala Dalles

Cateodata e bine sa te intorci la clasici. Obosisem de atata distors si vanzoleala si am hotarat sa ma las in voia poftelor spre prima manifestere a muzicii clasice pe care o intalneam. Cum la inceputul saptamanii am fost martorul unui exercitiu de teatru studentesc, mi-a trecut prin minte sa caut un echivalent si in muzica si n-am avut prea mult de asteptat: vineri, la Sala Dalles, cativa tineri muzicieni mi-au oferit posibilitatea de a-mi satisface foamea de sunete.



Sala, micuta si intima, a oferit dal capo al fine o acustica excelenta. Mai prost am stat cu calitatea publicului, impartit pe doua categorii de varsta: fie elevi de liceu sau gimnaziu tarati la concert de profesorii lor, fie batrani pensionari melomani. Prin urmare, spre imensa-mi neplacere, am fost fortat sa urmaresc simultan doua spectacole: unul pe scena si altul in fata ei, chiar intre scaune. Spumoase in contextul unei calatorii cu autobuzul, schimburile de replici intre generatii au daunat grav unei bune auditii - asta in conditiile in care tinerii si evident prea putin experimentatii cantareti s-au straduit sa ofere ce aveau mai bun.



Printre chicoteli, rasete si injuraturi infundate, am audiat si bucati din Mozart, Handel, Dvorak, Puccini, Verdi, Donizetti, Gounod, Schuman sau Offenbach. Singurul moment cand sala a tacut suta la suta i-a apartinut lui Vlad Catalin. Interpretarea neobisnuita, nelipsita de greseli, dar excelenta a unui fragment din "Carmina Burana" i-a nedumerit pe tineri si i-a linistit pe batrani, producand ceea ce poate fi numit momentul serii.



E foarte obositor sa urmaresti un spectacol la care majoritatea publicului nu vrea sa participe - cu siguranta este si mai obositor sa te afli pe scena in asemenea conditii. Am ramas la Sala Dalles impotriva impulsurilor repetate de a pleca inainte de terminarea propriu-zisa a concertului: devenea din ce in ce mai greu sa rezisti conditiilor amatoricesti in care se facea auditia. Tin a multumi celor de pe scena - George Dragomir, Mihai Dumitrescu, Elena Georgian, Ileana Lenghel, Silvia Minea, Ana Moldovanu, Eliza Preda, Mischa Simionov, Alexandra Tarniceru si Eugen Dragos Voicu - pentru talentul si perseverenta cu care si-au prezentat munca si muzica in mijlocul unui razboi.



Imi permit sa propun organizatorilor o metoda subtila de trierea publicului la urmatoarea editie: ce-ar fi sa platim, asa cum ar fi bine si pentru artisti, un bilet la intrare?