Dvorsky si ciupercile care iti dau idei

Cum te poti juca atunci cand nu ai nici o regula? Mai ales cand vine vorba de jocuri pe computer, unde exista o gramada de tutoriale lungi, indicii ascunse, probe pe care trebuie sa le trecem si actiune la tot pasul, fara sa ne lase timp sa bem nici macar un pahar cu apa.

Cum i s-ar parea unui pasionat de jocuri pe calculator un mic joculet in flash unde n-ai nici cea mai vaga idee ce trebuie sa faci, totul se petrece in slow-motion si imaginile pe care le vezi seamana mai mult cu picturile suprarealiste decat cu armatele de orci care iti invadeaza de obicei ecranul? Plictisitor poate, lipsit de adrenalina care te tine lipit de scaun cu noptile.



Sau poate nu.... Samorost este un joc care se pare ca a prins neasteptat de mult si ca este apreciat de critica si de fani. Mai mult, este unul dintre putinele jocuri altfel, realizat de artisti si axat mai mult pe expresivitatea artistica decat pe logica jocului, traseul sau functionalitatea propriu zise. Intr-adevar, ceea ce conteaza la Samorost nu este neaparat finalitatea sa, cat imaginile si lumea stranie pe care o creaza, relaxarea si oniricul care iti sunt induse intentionat. Trebuie doar sa gasesti locul in care trebuie sa dai click pentru ca sa se mai intample ceva... fara sa stii ce.

Despre el si despre alte proiecte asemanatoare a vorbit aseara la Centrul ceh Jakub Dvorski, creatorul jocului, impreuna cu colaboratorul sau Vaclav Blin.

Initial conceput pentru un examen la facultate, Samorost a ajuns acum la versiunea doi, din care deocamdata doar primul nivel este gratuit. In afara de acesta, am mai vazut mici filmulete si jocuri in flash realizate de Dvorski (multe dintre ele le gasiti aici, merita sa va uitati) dintre care unul special creat pentru o campanie Nike.

Ceea ce mi se pare ca defineste cel mai bine stilul lui Dvorski este... ca e greu de definit. Este o desfasurare de imagini ciudate, despre care nu stii ce sa crezi, venite parca din vise sau din trip-uri cu ciuperci halucinogene (chiar Amanita, numele agentiei de design a lui Jakub, inseamna ciuperca). Fie ca aveau ca tema violenta sau era vorba despre imagini idilice, fie ca erau ironice sau naive, schitate sau colorate, lucrarile lui Dvorski nu te lasa indiferent si au in comun faptul ca sunt rupte din realiatatea cotidiana chiar si atunci cand vorbesc despre ea.

Noua ne-a placut foarte mult si va spunem si voua sa dati o raita prin ceea ce face artistul ceh, sa jucati un pic Samorest si sa mai treceti neaparat pe la Centrul Ceh cand mai sunt astfel de manifestari. Publicul nu a fost numeros, pana in cincizeci de persoane, dar ceea ce ne-a placut a fost ca toti cei de acolo erau foarte implicati in ceea ce vedeau: radeau, se suparau, puneau intrebari, comentau. Interactionau adica.

Ceea ce s-a intamplat aseara face parte dintr-o serie mai lunga de promovare a culturii cehe in Romania, organizata inteligent si interesant, care acopera o zona mai putin cunoscuta: arta contemporana. In final, nu putem sa nu ne gandim cum ar fi aratat o initiativa de a face cunoscuta cultura romana in strainatate, prin centrele culturale de acolo. Insa stiind cine si cum activeaza prin centrele culturale romanesti din strainatte ne iau fiorii asa ca mai bine nu ne mai gandim si ramanem cu impresia super pe care ne-au lasat-o cehii.