De ce au aparut blocurile?

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+

Vorbim mereu despre blocuri: ca nu sunt bune, ca prea traim multi intr-un loc, ca prea fac umbra pe strada... si cate si mai cate. In Romania si in fostele tari comuniste, ele arata destul de rau, e adevarat. Problemele reale sunt insa gradul redus de confort si aspectul. Atat. E bine ca exista, pentru ca au rezolvat multe probleme.

Era o vreme in care oamenii erau putini si locuiau unde vroiau. Apoi a venit vremea cand oamenii erau mai multi si locuiau fie in castele, fie in colibe. Asta a tinut, din pacate, pana prin secolul XIX, chiar XX. De fapt... CHIAR XX... la inceput.

Primul razboi mondial a fost cauza unor schimbari profunde in toate planurile vietii. Printre altele, el a contribuit la o incetinire - in acea perioada - a activitatii edilitare (cui ii mai ardea de construit case?) si de o expansiune a activitatii industriale (mai ales a acelor activitati care sustineau operatiunile militare).

corbusier 1

Cresterea activitatii industriale atrage cu sine, evident, cresterea populatiei urbane. La randul ei, ea duce la o expansiune a orasului in sine si la o transformare a lui catre functional.

Istoricul Giulio Carlo Argan considera ca, in acesta perioada, Clasa muncitoare (…) dobândeşte o pondere politică hotărâtoare (…) revoluţia bolşevică a demonstrat că proletariatul poate cuceri şi menţine puterea (…) burghezia începe să se transforme într-o clasă de tehnicieni conducători. Structura oraşului nu mai corespunde cerinţelor sociale, aceasta este realitatea care va ridica problema urbanistică.

Corbusier 2

Problema urbanistica

Aceasta problema se ridica mai sus decat celelalte toate si are cinci aspecte, care se cer toate puse la punct:

  1. aspectul funcţional: orasul este un organism viu. El trebuie sa se elibereze de tot ceea ce ar putea jena functionarea sa, adica desfasurarea fortei de munca.
  2. aspectul social: clasa muncitoare este acum componenta cea mai puternica a comunitatii urbane. Ea nu mai este considerata ca un instrument manevrat si iresponsabil.
  3. aspectul igienic: orasul vazut ca fabrica este insalubru din cauza poluarii si densitatii populatiei; mai mult, este un mediu oprimat psihologic, alienat; de aceea se cere si din acest punct de vedere o rezolvare. 
  4. aspectul politic: pentru a da orasului un anumit coeficient de habitabilitate si de a fi functional, trebuie scos de sub autoritatea celor care il exploateaza pur si simplu pentru propriul lor profit, nemultumind populatia majoritara. 
  5. aspectul tehnologic: tehnologia industriala preia suprematia in domeniul construcţiilor; se pune problema arhitecturii pe scara urbanistica si deci, a productiei edilitare in serie care nu poate fi solutionata altfel.

Forbes Fourth Apartments

Astfel, cele 5 aspecte de mai sus, adica reorientarea arhitecturii moderne spre proiectarea urbanistica, se constituie sub forma unui cod etic, a unei deontologii.

Solutia viabila este, desigur, blocul sau, pentru o formulare mai eleganta... unitatea de locuit.

Si asta pentru ca acel cod deontologic, indispensabil noilor probleme ale societatii, devine aplicabil doar urmand urmatoarele puncte:

  1. prioritatea planificării urbaniste asupra proiectării arhitectonice, de unde decurge, firesc, faptul ca trebuiau sa se construiasca mai multe locuinte in acelasi timp, pentru ca ele sa dea forma unei zone urbane.
  2. economie maxima in folosirea terenului si in constructie, cu scopul de a putea rezolva chiar si la nivelul de „minimum de existenta” problema locuintelor care era, dupa razboi, stringenta.
  3. rationalizarea riguroasa a formelor arhitectonice, intelese ca deductii logice (efecte) din exigentele obiective (cauze); de aceea se ajunge la verticalitate si orizontalitate, la puritatea formelor.
  4. recurgerea la tehnologia industriala, la standardizare, la prefabricare in serie. Acesta ideea are drept cauza necesitatea de a se construi mult intr-un timp scurt si drept consecinta standardizarea formelor arhitecturale, pentru ca o constructie trebuie sa se ridice din module identice, inseriate.
  5. arhitectura si productia industriala sunt calificate drept factori care conditioneaza progresul social si educatia democratica a comunitatii; de aceea se incearca un echilibru intre caracterul industrial si cel rezidential.  

Green Light Flats

Asadar, blocurile nu au aparut in Romania, nici nu au aparut pentru ca vreun comunist a vrut asta. Ele sunt produsul societatii noastre, sunt rezultatul inmultirii populatiei si al industrializarii. Mai mult, blocurile au dovedit, atunci cand au aparut, interesul crescut pentru calitatea vietii, si nu dezinteresul.

sursa imagini: 1 ; 2 ; 3 ; 4 ;




1 comentariu vrei sa comentezi?

De ce au aparut blocurile?
Catalin
#1 -

Cam superficial

Poate ca ar fi fost o idee mai buna exemplificarea. Spre exemplu majoritatea oraselor din vestul Eurpei au o dezvoltare pe orizontala, decat una pe verticala, cultura zgarie-norilor si a ansamblurilor de locuinte de tip bloc nefiind prea puternic dezvoltata. Daca acolo blocurile de apartamente reprezinta in general locul unde traiesc persoanele cu venituri modeste spre mici, urmand ca ulterior dupa posibilitati sa se mute la case, in Romania rolul blocurilor a fost de a facilita monitorizarea populatiei in timpul regimului comunist si de a distruge individualismul specific unei locuinte private de genul casei, cu alte cuvinte uniformizarea societatii. Problema spatiilor locative este una destul de complexa, iar articolul de sus nu ofera decat o traducere/adaptare a unor definitii de pe wikipedia.

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

d'ale zilei...

Terasa mea preferata in 2017 este ...
|Rezultate|Alte sondaje

Descopera