DaKINO: Prima zi, primele comentarii

MNAR si-a deschis ieri portile pentru toti cinefilii care vor sa participe la festivalul DaKino. Am servit portii considerabile de scurt metraje ieri, plus un moment muzical, PLUS doua filme feature-length noi si fierbinti, tocmai scoase din cuptorul Hollywoodian. Pacat insa ca ecranul pe care sunt proiectate filmele este de o asa proasta calitate. Cutele de pe fata lui Brad Pitt nu erau deloc sexy. :(

La 14:30 a inceput proiectarea scurt-metrajelor din sectiunea "Fictiune", desi trebuia la 13. Asta e. Ce am vazut si ne-a placut?

Amatorul este un filmulet dragut de vreo 20 de minute, romanesc, despre un tip care primeste bani de la oameni ca sa se lase injurat de ei si astfel, sa-si exorcizeze oamenii demonii. Saracul de el pare un baiat cu bun simt, extrem de politicos si implicit extrem de papa-lapte. Un alt filmulet romanesc este Valuri, asta daca vreti sa va aduceti aminte despre cum erau drumurile cu parintii la Mamaia. Am mai vazut si Carne pentru a doua oara.

Il caso ordero ne-a placut pentru ca desi nu era foarte original, era bine facut, satiric, sarcastic si violent! Este povestea a doi frati care vor sa fie lecuiti de accesele lor de violenta si este facut sub forma de mockumentary. Cel mai "serios" short al zilei a fost Milan, despre drama unei familii obisnuite prinse in razboiul din Kosovo.

V-au vorbit vreodata parintii despre "pasari si albine"? Stiu, nici mie, dar regizorul filmului Honey and Sting probabil a ramas marcat de experienta pentru ca a facut un film sub forma de antologie de trei povestioare despre iubire si sex, legate intre ele de albine! Cute si dulce-amarui. Din randul animatiilor am vazut Bed Boy care este un scurtmetraj CGI francez foarte haios (Darth Vader face si el o aparitie si o... ahem... depunere), O girafa in ploaie (film sponsorizat de Asociatia Drepturilor Omului( si Moca (despre o masina de facut cafea, fara nici o noima dar scurt de tot).

Nu ne-au placut foarte mult El Camino de Ana (10 minute petrecute cu o batranica pe strazi nestiute), Chute Libre (un cuplu care sare cu parasuta fara nici un motiv) si Menagerie interieure (o fata cu issues si atat).

Si iata cum s-a lasat seara desi nu ne-am dat seama, petrecand cateva ore bune in intunericul intim al salii de cinematograf.

Inainte de deschidere, s-a sustinut un recital de saxofon de catre Flavius Teodosiu. New York, New York, Singing in the rain... toate melodioase, toate parca facand parte dintr-un playlist bun de lift. :) Deschiderea oficiala a fost facuta de directorul festivalului, Dan Chisu, care a spus cateva cuvinte despre festivalul DaKino ce ajuns la a XVII-a sa editie si s-a aratat multumit de prezenta din sala.

Beowulf a inceput prompt, iar pentru cei care vor sa-l vada in cinematografe la 30 noiembrie cand e premiera, va anuntam ca este "caterinca", dupa cum s-a pronuntat colegul nostru Mihai. Eu as spune ca este un adevarat carusel, o poveste cu mult sange dar si multa prostie. Voice-actingul este excelent, iar asemanarile dintre personajele si actorii care le imprumuta vocile sunt de-a dreptul creepy. Cel putin personajul lui John Malkovich, Unfer, imi facea piele de gaina. E John Malkovich... si nu e John Malkovich.

Nu stiu la ce se astepta lumea din sala dar pe parcursul filmului am auzit si rasete si oftaturi de parca cineva suferea acolo in scaunul lui incomod. Eu personal cred ca filmul se termina mult mai bine decat incepe si macar te lasa cu un zambet pe buze. La ce s-or mai gandi nebunii astia?

Asasinarea lui Jesse James de catre lasul Robert Ford este lung. Ma refer atat la titlu cat si la filme. La doua ore si patruzeci de minute iti trebuie nervi de fier si vezica de otel ca sa rezisti pana la sfarsit. Si ritmul este lent, dar daca iti plac povestile care ti se dezvaluie incetul cu incetul, atunci e bine.

Brad Pitt este un Jesse James multi-dimensional. Este tanar, dar batran. Violent, dar likeabkle. Tacut, dar foarte vorbaret. Pentru mine Casey Affleck este cel care face filmul pentru ca si el joaca un personaj extrem de complex (Robert Ford), care se confrunta cu situatia de a-si ucide eroul, iar Ford nu numai ca il idolatrizeaza pe Jesse James... este practic obsedat de el.

Filmul s-a terminat dupa miezul noptii si am iesit flamanzi din sala. Genul traditional de flamanzeala, adica dupa mancare, nu dupa mai multe filme. Slava Domnului ca organizatorii au avut prevederea sa organizeze un cocktail cu mancarica buna dupa film (desi era trecut de miezul noptii) ca altfel lesinau Metropotamii in drum spre casa. Asa am ajuns bine sanatosi si suntem gata de mai multe filme!