Cum vad Florin Dumitrescu si Dragos Bucurenci francofonia

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+
Vedem ca nu suntem singurii enervati de scuturatul prafului si ascunsul gunoiului sub pres atunci cand vine ruda noastra bogata din Franta.

Acum cateva zile zile, Florin Dumitrescu publica pe blogul sau un articol despre francofonia lor si francofonia noastra si ne indemna, ironic ce-i drept, sa boicotam evenimentul: "La contraatac, cetateni! Sa ii boicotam pe asupritorii care s-au prevalat de cutumele noastre culturale francofone si francofile, ca pretext pentru a ne viola libertatea si demnitatea de cetateni. In mod expres in acele zile (25-29 septembrie), proclamate ale francofoniei de catre acesti jalnici graseiatori de parada, sa ne schimbam obiceiurile. S-o dam pe nemteste, ca brasovenii si sibienii. Sa trecem pe engleza, ca toata lumea globish in care traim, inclusiv tinerii din Hexagon care i-au dat cu tifla lui alde Toubon. Sa mutam radiourile pe BBC sau Deutshe Welle."

Dragos Bucurenci, desi se declara un "francofil intratabil", vede sommetul francofoniei ca pe o "cacofonie urbana". El spune "Si cum e posibil sa ma indemne Calin Popescu-Tariceanu sa-mi parasesc orasul pentru ca d-lui are putina treaba de graseiat cu messieurs les Pr├ęsidents? Orasul meu? Ca sa se plimbe dictatorii din Congo si din Burkina Faso la sosea? De ce fel de reflexe bananiere ma banuieste primul ministru?"

Asa ca ne-am gandit sa le adresam "protestatarilor" cateva intrebari, pentru a afla ce nu le place, de fapt, la "sarbatoarea francofoniei".

florin dumitrescu Florin Dumitrescu - Cum sa ridici stindardul libertatii, egalitatii si fraternitatii intr-un oras paralizat, in care oamenii sufera?

Bonjour, Florin. Cum e francofonia lor si cum e francofonia noastra?

Bonjour, Madame journaliste. Francofonia romaneasca a fost pe vremuri un fason monden, a devenit o limba a elitei si, cu vremea, un instrument cultural. Toate astea de la 1848 incoace - formeaza o frumoasa traditie culturala. Cele mai multe tari din acest informal Commonwealth frantuzesc au fost colonii sau dominioane ale Frantei. Nu e cazul Romaniei, care este mai degraba un fief cultural.


Ce te-a suparat in primul rand la zilele francofoniei?


In primul rind, am impartasit supararea tuturor bucurestenilor care se trezesc blocati pe strazi; care pierd timp, energie si bani din motive de proasta organizare; carora li se risca sanatatea sau chiar viata din lipsa ambulantelor. In al doilea rind, m-a suparat ca toata aceasta impilare a cetateanului se face in numele francofoniei. Franta si francofonia sint sinonime cu un set de valori umane care sint puse in chestiune, ultragiate, negate de actiunile de tip dictatorial ale guvernantilor.

Cum sa ridici stindardul libertatii, egalitatii si fraternitatii intr-un oras paralizat, in care oamenii sufera? In al treilea rind, ma supara faptul ca de aceasta trasatura a bucuresteanului mediu si superior educat, care este francofonia, se prevaleaza o clasa politica dispretuitoare si semidocta, intr-un mod care il lezeaza in ultima instanta tot pe cetatean. Ca sa fac o schema, noi am cladit in timp aceasta institutie a francofoniei romanesti de jos in sus, pentru ca astazi sa serveasca drept instrument de impilare de sus in jos.

Si in ultimul rind ma mihneste un amanunt de o ironie cruda, care a fost trecut sub tacere de canalele oficiale, poate tocmai pentru ca ar fi stirnit revolta anumitor categorii sociale si profesionale: tema acestui vertix francofon este scoala si noile tehnologii... Nu zic mai mult: greva profesorilor abia ce s-a incheiat; scoala abia ce a inceput, in cladiri care stau sa se darime... Toate aceste lucruri mi se par insuportabile si revoltatoare. Cum ziceam pe Textier, parizienii ar fi iesit deja in strada!


Cum vezi Bucurestiul francofon/francofil? Unde il gasesti (in general, nu atunci cand e sommet)?

Sint citeva locuri care inseamna mult pentru bucuresteni. E Institutul Francez din bd. Dacia, unde a lucrat in anii '50 insusi Roland Barthes. E alaturi sala Elvira Popescu, care da filme frantuzesti. La citiva pasi, pe str. Eminescu, e Delicateria Traiteur. E libraria NOI, in care se mai gasesc carti frantuzesti, vechi si noi. Sint buleardele din centru si cladirile de sfirsit de secol XIX, multe dintre ele proiectate de arhitecti francezi.


Lucrezi in publicitate, deci stii bine ca asta e o actiune de branding de tara, de imagine. Ai risca sa boicotezi imaginea tarii?

Pe vremea lui Ceausescu, cind acesta facea vizite de lucru, pavoazau totul, asfaltau de mintuiala, plantau copacei in beton si agatau frunze de hirtie in ramuri. Astazi, cei care se gindesc la imaginea Romaniei sint (din intimplare sau nu...) cei care ieri agatau frunzulite de hirtie in puietul gata vestejit. Eu pe ei ii boicotez si socotesc ca mai mult patriotism rezida in actiunea mea decit in actiunile lor.


Daca ai fi fost intr-un post de decizie, cum ai fi organizat zilele francofoniei. Le-ai fi organizat?


Am comment-uri pe ambele bloguri (Textier si Hotnews), cum ca ar fi fost mai bine intr-o statiune, la munte, cum e Davos sau Crans Montana (si acolo chiar vin oameni de stat si mai multi si mai importanti)... Pentru o localitate mica, cum e Breaza sau Tusnad (nu zic Sinaia, ca n-avam gata soseaua la Posada), asa ceva ar fi un eveniment benefic... Dar... vorba ta: chiar merita?

dragos bucurenciDragos Bucurenci - Vedeti organizatia Commonwealth-ului facandu-si reuniunea la Bucuresti pentru ca se preda atata limba engleza in scoli?

Ce parere ai de sommet-ul francofoniei?

Nu pot spune daca e bine sau e rau. Sommet-ul francofoniei, sa ne intelegem, trebuie sa se faca. Este o organizatie internationala cu destula vechime, cu o anumita prestanta. Chestiunea este ca ea nu are mare relevanta in lumea internationala, pentru ca elementul aglutinant in aceasta organizatie este unul pur decorativ: limba franceza. Nu se iau decizii internationale de importanta geostrategica pe baza faptului ca amandoi vorbim limba franceza. Poate se luau la 1850, poate se luau inc ala 1900, dar nu se mai iau in 2006!

Trebuie sa avem putina rigoare, putin umor cand vorbim de amploarea acestei manifestari. Si tocmai aici, din nou, romanii nostri dau dovada de lipsa totala de masura, cand fac din tantar armasar si vor sa ne convinga ca este o reunine de o importanta capitala.

Faptul ca noi suntem francofoni este din nou o pretentie ridicola. Romania nu mai este francofona. Sever Voinescu spunea ca se preda in atatea scoli limba franceza ca limba secundara dupa limba engleza, dar vin eu si spun: vedeti organizatia Commonwealth-ului facandu-si reuniunea la Bucuresti pentru ca se preda atata limba engleza in scoli? Nu o vedeti!

Deci nu, nu suntem francofoni. Suntem francofili in continuare si o parte dintre noi sunt francofoni. Dar Romania ramane in continuare francofila, drept care noi datoram aceasta reverenta Frantei. Ma bucur ca Romania a facut-o. Problema ramane cum o faci, pana unde te duci. Si mie mi se pare ca noi ne-am dus dincolo de un nivel decent de politete, de reverenta pe care il datoram Frantei si am aterizat cu un mare "pleosc" in umilinta. Noi stergem podeaua pe jos cu noi insine in fata Frantei si a dictatorilor ei pe care era obligata sa-i invite la acest sommet. Dar in fata acestor dictatori, noi facem ca pe vremea lui Ceausescu culoar unic, banda unica, zicem "Dati-va deoparte prostimea ca trec boierii".

Pentru mine este un lucru foarte bun pentru ca mi-am luat o bicicleta pentru trei zile. Multumesc Organizatiei Internationale a Francofoniei pentru acest lucru.

Tu vezi Bucurestiul ca pe un Mic Paris? Unde?

Mie mi se pare greu sa vad Bucurestiul ca pe un mic Paris pentru ca am vazut Parisul. Pe de alta parte, eu nu sunt urbanist de profesie si sunt dispus sa accept ceea ce alti arhitecti urbanisti spun, ca pana la urma daca e sa fii "micul ceva", "micul o capitala europeana", sigur ca noi suntem micul Paris. Totusi, Parisul poate fi un model foarte bun de dezvoltare urbana pentru noi.

Pe de alta parte, noi ne-am numit Micul Paris in perioada interbelica. Ori daca exista o marca urbanistica a Bucurestiului in acest moment, este ce ne-a ramas din interbelic, atata cat mai este. Nici micul Beijing nu putem sa ne chemam, nu? Si sigur ca este din nou o exagerare.

Cum spunem ca suntem micul Paris? Daca o spunem batandu-ne in piept, sigur ca este o vorba goala. Daca o spunem pentru a da un model si o directie, sigur ca este foarte bine. Cand vii dinspre Casa Scanteii,d aca omiti ca ai Casa Scanteii in spate si vezi Arcul de Triumf, sigur ca ai senzatia ca este o mica Place Etoile. E o mica senzatie, sigur, in spate nu ai La Defense. In spate ai Casa Scanteii si in stanga ai oroarea pe care a facut-o Razvan Theodorescu si i-a spus Ministerul Culturii. Sunt niste mici diferente.



1 comentariu vrei sa comentezi?

Cum vad Florin Dumitrescu si Dragos Bucurenci francofonia
Alexandra Groza
#1 -

Francofonia

Eu raspund, cu parerea mea, la intrebarea
"Ce te-a suparat in primul rand la zilele francofoniei?"

Ma supara, ca se face asa mare tam-tam, cata organizare, cate pregatiri...si se ajunge in prima zi si brusc parca suntem in evul mediu. Nu luam masina, ca daca o luam nu ajungem nicaieri cu ea, poate ne prinde dimineata, cu metroul daca scapi fara vanatai e bine, asa ca ajungem la vorba ministrului "pe jos". Jalnic.

Inca o decizie suparatoare. Masinile care sunt parcate pe "traseu" vor fi ridicate si duse pe strazi invecinate. Asta mi se pare fascinant de-a dreptul..nici nu cred ca mai pot zice nimic.

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

d'ale zilei...

Terasa mea preferata in 2017 este ...
|Rezultate|Alte sondaje

Descopera