Crucea de piatra - legenda prostituatelor din Bucurestiul interbelic

Legendele urbane te sperie, te incita sau te lasa rece. Unii dintre noi cred in ele, altii stiu ca televizorul spala creiere. Oricum am da-o, fenomene inexplicabile se intampla in viata reala si cu cat crezi mai tare in ele, cu atat simti cum ti se ridica parul pe periferice si sangele iti traverseaza corpul mai repede.



Bucurestiul ascunde varii legende urbane, de data asta ne-am oprit asupra uneia prea putin bagate in seama: Crucea de piatra. Acesta era un cartier de bordeluri care se voia a fi "de lux", o afacere de familie, din tata-n fiu. Practic, Crucea de piatra a fost un cartier care si-a primit numele de la strada cu aceeasi titulatura.

Numele strazii vine de la o cruce asezata in capatul dinspre Dudesti. Am aflat mai multe detalii din cartea Leliei Zamani - Oameni si locuri din Bucuresti, Ed. Vremea.

Bordelurile Crucea de Piatra se aflau in centrul Bucurestiului, intre Calea Vitan si Dristor. Desi se voia un loc de lux, acesta s-a transformat rapid intr-unul ieftin, vizitat insa de oameni foarte diferiti: de la tineri adolescenti pana la barbati maturi, scriitori ca Ion Barbu sau servitori si hamali.

Oamenii vorbeau despre Carol al II-lea care chiar ar fi avut o aventura cu o faimoasa prostituata Foamea Neagra din cartierul Crucea de piatra.



Multe dintre prostituate erau minore, sarmane, fugite de acasa pentru a face bani. Despre acest loc se zvoneste ca era unul ocrotit de Politie, de fapt, autoritatile conveneau cu prostituatele de aici, care aveau chiar un imobil numit Casanova, ce era o "Societate pe actiuni a proxenetelor din Cruce".

Cartierul s-a dezvoltat sub ochii autoritatilor, care mai degraba l-au sustinut decat sa-l starpeasca. Legea spunea ca trebuie desfiintate bordelurile, dar nu specifica nimic de prostitutia in sine, astfel casele de toleranta s-au transformat indata in "camera mobiliate pentru adapostirea prostitutiei", unde fetele isi faceau in continuare meseria. Pe usile camerelor erau trecute cartile de vizita ale fetelor: "Lenuta - primeste de la 5 la 7".

Povestile din mass-media vremii spun ca in jur de 13 bordeluri au fost inchise atunci, dar fetele au continuat sa-si faca meseria intr-o singura camera: cea a matroanei. Astfel, strazile Crucea de piatra si Cantemir reprezentau oaze de placere nemaigasita in alta parte.



Vecinii se obisnuisera cu amorul zilnic, iar politia supraveghea buna desfasurare a operatiunii ca sa elimine riscul de incidente nedorite. Politia si medicii le dadeau aviz medical prostituatelor chiar daca ele nu erau controlate de niciun doctor.

Totul reprezenta o inselatorie pusa la cale impreuna cu proxenetii, de pe urma careia doctorii implicati castigau 10.400 de lei lunar.

Un alt caz de tabloide pentru vremea respectiva a fost cel al Elenei Voicicovski alaturi de alte doua fete, care, dupa ce au iesit din Spitalul Colentina, au ajuns fara voia lor in casa Elenei Dinescu, proxeneta cu renume in Cruce. Se pare ca femeia le dadea bani agentilor de politie Calinic si Buliga pentru fiecare fata care iesea din spitalul de boli venerice ca sa ajunga la ea si la sora ei, Maria Dinescu.

Crucea de Piatra a cunoscut si niste crime misterioase. Mai multe prostituate rusoaice, care incepusera se fie mai solicitate decat romancele, au fost ucise pe rand, in bordel sau in preajma acestuia. Se spune ca fetele erau spioane ale NKVD-ului care aveau sarcina sa sesizeze orice miscare a ofiterilor romani carora le provocau frecvent placere.

Mai citeste si Amor pe bani in Bucurestiul interbelic

Sursa foto