Concert: Rome si Spiritual Front in Brasov

Sa vezi Roma si apoi sa mori... dar numai dupa ce vezi si Spiritual Front. Jocul de cuvinte e mai... jucaus decat ar parea. Zicala e la origine italiana. Rome sunt din Luxemburg, iar Spiritual Front sunt din Roma. Rome sunt de un romantism rece si neofolkist, iar Spiritual Front canta nihilist suicide pop. q.e.d.

Aseara am vazut in Brasov Rome, am murit de placere, am inviat la Spiritual Front si... am trait sa povestim si altora. A fost un concert care a meritat fiecare pala de crivat de pe drumurile patriei si fiecare colindator rebegit din trenul spre Brasov.

A fost un concert bun, jos palaria, Kogaionon, o carte jucata bine.



Cu ceva intarziere, in sala inghetata de respect (cred ca e ceva cu salile in care se sta jos, insufla publicului un fel de stima cabotina teatrala), au aparut cei trei de la Rome cu trei chitari si doua tobe: cele trebuincioase si necesare pentru o ora de concert neofolk martial apocaliptic experimental post-industrial. Uhhh... respiram.



Inceputul solemn, cu Ni dieu, ni maitre …indifference is the opposite, indifference is the enemy… a amutit si musca in sala Casei de Cultura din Brasov, dar dupa el a urmat Like Lovers, care a dezmortit audienta, dezghetata de-a binelea abia pe la jumatatea concertului si ridicand-o in picioare cu aplauze la sfarsit.



In ciuda morgii asumate, baietii de la Rome au fost foarte prietenosi, spunandu-ne.... [unde-i hartiuta?]



...buna seara in limba romana si alte ciripituri politicoase, au socializat cu lumea afara la tigara, au strans maini, au semnat postere.

Concertul a durat doar o ora, alternand piesele predominant acustice, cu trei chitari, cu cele martiale, cu bass si doua tobe.



Desi instrumentarul lor de pe albume e mult mai complex de-atat, au adus cu ei efectele orchestrale pe negativ, dar au avut bunul simt sa le ruleze din fundal, nu sa puna pe scena omul de la butoane, cum au facut acum o luna alti colegi de-ai lor de la Cold Meat Ind.



Am avut deci si micile detalii care fac piesele lor atat de sinistru de onirice: cainii si vocea deliranta din A la faveur de la nuit, o boare indepartata de viori la Der Wolfsmantel si altele.



Vocea lui Jerome Reuter a sunat foarte bine, chiar fara floricelele de studio care ii dau forta in inregistrarile de album. Am apreciat prestatia lui Jerome, cu atat mai mult cu cat canta in timp ce batea la tobe, o combinatie mai neobisnuita si mai solicitanta pentru vocal.


vizualurile proiectate au fost si ele asortate muzicii

Piesele au fost o alegere echilibrata intre ultimele lor doua albume, Confessions d'un voleur d'ames si Masse Mensch Material, cu 3-4 piese si de pe cele doua precedente.

Setlist (daca am omis ceva, comentati :-)

Ni dieu, ni maitre
Like Lovers
The Orchards
The Torture Detachment
A Burden of Flowers
Hope Dies Painless
Dar Feuerordal
Der Wolfsmantel
A la faveur de la nuit
Reversion
Neue Erinnerung
Wir gotter der Stadt
Le voile de l'oubli
Der Erscheinungen Flucht
Querkraft
Der Brandtaucher




In... oarescare opozitie, Spiritual Front, care au avut o reactie mult mai vie din partea publicului, au facut cam pe dos decat am povestit pana acum, marile deosebiri fiind:

- si-au lasat acasa efectele, bazandu-se pe 2 chitari, pian si baterie
- vocea nu a sunat nici pe departe atat de bine, desi microfonul a fost mai... trendy.
- sub eticheta de nihilist suicide pop se ascunde o trupa vesela, mistocara si populara, cu un vocal care se comporta pe buna dreptate ca un Armageddon Gigolo, pentru ca merita.




Simone Salvatori, aka Hellvis, a facut ravagii. Cel putin in randul reprezentantilor metropotam care... am ramas lovita de valul de admiratie facandu-i portrete, mai aproape, si mai aproape...


I have a thousand faces...



Chiar daca vocea i-a sunat putin pe campii la cateva piese, Simone e un showman bun: plin de energie, cu o mimica extrem de mobila, animand sala, facand show doar stand pe scaun.



A facut misto de noi ca stateam jos... adevarul e ca nici n-am fi avut unde sa stam in picioare, a fluturat demonstrativ steagul Romaniei, a adus cu forta pe scena vreo 10 oameni din public sa ii faca backing vocals la Slave, a cantat Jesus died in Brasov, a facut dedicatii celor de la Rome, lui Doru de la Kogaionon...


comfy?



...si a produs o imagine foarte vivida a pacatului la versul "nothing is more contagious than sin" cu fata lui de gigolo visator si romantic pe dinafara si putred pe dinauntru ca zambetul lui Elvis in iad.


- Cum sunt fetele de aici, Simone? s-a strigat din public.
As fi putut sa jur ca a rosit fastacit ca o calugarita, apoi a intrebat cu zambetul serafic de Lucifer izgonit:
- You're with your girlfriend? Introduce me.



Si apropo de putred, noul album, lansat in curand, se va numi Rotten Roma Casino, de pe care am auzit cateva piese cu un aer distinct de horror surf rock a la Tarantino soundtracks.



Mi-au lipsit in schimb exact sunetele lor caracteristice: acordeoane si viori, mai ales viorile, cum sa canti Love Through Vaseline, cea mai reprezentativa piesa (poate singura) a etichetei de nihilist suicide pop, fara viori si corul lasciv care fredoneaza in spate? Eh, a mers. Si totusi... fara Crusin'? (bad, bad, Simone)



Am ascultat si piese de pe Armageddon Gigolo, cateva de pe Satyriasis si una de pe Bedtime Badtime, cam in ordinea asta:

The Shining Circle
Bastard Angel
o piesa noua
I Walk The Dead Line
German Boys (piesa noua)
Jesus Died In Las Vegas
piesa noua
Song For The Old Man
Ragged Bed
piesa noua
Cold Love in A Cold Coffin

bis
Love Through Vaseline
Slave


Ne-a placut rau tare. Sa ii aduca cineva si la Bucuresti la anul. Cineva? Oricine? Noi ne oferim sa ne ocupam de pe-acum de afterparty ;-)

mai multe foto in galerie