Concert: Byron live in B52
A inceput cu greu, cu "Annoying detail". Am ascultat "Forbidden Drama" aproape in intregime. Pentru inceput, de bine: mi-a placut "Watercolour", prima oara live pentru mine. M-am bucurat sa o aud, caci imi lipsea pe viu de destula vreme. Au fost si piese noi, a fost si nelipsitul "Lazy", cover Noir Desir. Despre piesele noi, numai laude. "Blinded by sunshine" suna bine, la fel "Zeitgeist" (?) sau "War". Legat de ultimele doua, o normalitate cu iz de ciudatenie pe meleagurile tricolore m-a incantat: inainte de a le prezenta, Byron a rugat respectuos audienta sa nu filmeze prestatia. Ascultatori s-au conformat: iata ca se poate, spre dezamagirea fanilor Youtube...
Ce n-a mers? Am ascultat cu atentie piesele, descoperind o aplecare extrem de atenta catre detaliul prezent si pe disc. Nu pot sa nu recunosc faptul ca imi lipseste in continuare recitativul de pe "Fake life", dar in egal masura afirm ca abordarea aleasa de Dan Byron si colegii sai pentru concerte ma dezamageste.
Poate cele mai dragi amintiri legate de live le am datorita fostei intreprinderi muzicale in care Dan Byron activa, Urma. Mergeam la concertele trupei tocmai pentru ca materialul live Urma era substantial diferit de variantele de studio. Sincer sa fiu, imi e dor de aceeasi libertate stilistica si la Byron, caci material este: piesele sunt bune si foarte bune iar instrumentistii din spatele vocii sunt si ei numai unul si unul. Am asistat la un concert corect si cinstit, dar nu pot sa nu spun ca mi-e dor de libertate, de acel "No Man's Land" despre care Byron canta si pe care duminica seara l-am primit doar pe jumatate.
© Copyright Metropotam 2006-2012.
Citeste si:
Concert aniversar la Clubul taranului roman: Byron, un vagabond nobil
Un concert live nu e un furnizor de trairi revelatorii, de adevaruri existentiale. E o ocazie sa fii aproape de un artist care iti place, care te face fericit, care...
Album: Forbidden Drama by Byron
E atat de usor pentru unii sa laude evolutia muzicii romanesti din ultimii ani. Adevarul este ca apar formatii in fiecare zi. In cativa ani, tinerii artisti romani au devenit...
Byron aduce A kind of Alchemy in Silver Church
Maine seara, 23 octombrie, in clubul Silver Church se va lansa ultimul album Byron , A kind of Alchemy . Dupa ce au luat cu asalt statiile de metrou pentru...
Concert: Byron, la varsta de 2 ani
Habar n-am cand au trecut doi ani - parca mai ieri era 1 decembrie si Laptaria Enache era ticsita de lume venita sa vada noua trupa a celui care cantase...
Acoustic Byron: o lectie unplugged la Palatul Copiilor
Lume multa si nu prea vineri seara la Palatul Copiilor . Pacat, pentru ca spectacolul pus la cale de Dan Byron si colegii sai de trupa a fost absolut impecabil....
Fuel the city
#1. Comentariu nou
mie mi s'a parut un concert bun, ca mai toate de altfel. un concert bun, dar altfel. mie personal nici un concert nu mi se pare ca seamana cu celelalte sau cu varianta de studio, dar fiecare cu parerea si interceptarea proprie. mergi pe la concertele lor mai des, poate ai sa intelegi si punctul meu de vedere in ceea ce'i priveste.
ah, si inca ceva... oare va inceta vreodata lumea sa compare Byron cu Urma/Kumm? serios...sunt muzici diferite chiar daca Dan Byron e legatura dintre ele. comparatiile astea mi se pare ca nu'si au rostul.
in rest, toate bune :)