Concert: Amon Tobin @ Club Session

Am inceput si noi sa intram incetul cu-ncetul in pas cu lumea muzicii electronice, am tras concluzia in ultima vreme. Evenimentele ultimilor ani m-au convins ca suntem "on the spot". Suntem "bagati in seama", pe romaneste. Avem publicul necesar, iar artistii au inceput sa ciuleasca urechile si la noi. Trupe precum Faithless si Chemical Brothers au aflat-o pe pielea lor: ii cunoastem, ii apreciem, ii mai vrem si alta data.

Nu a facut exceptie nici Amon Tobin. Duminica seara am avut parte in club Session de un performance exceptional al unuia dintre cei mai buni DJ-i pe plan mondial. Poate nu atat de popular precum cei mentionati mai sus, insa pentru cunoscatori - de neratat. Un maestru al sampling-ului, Amon Tobin s-a afirmat si in Bucuresti: cu stil propriu, cu atitudine si cu o prezentare live electrizanta!

In deschiderea concertului, care a inceput cu o tipicara ora de intarziere fata de program, au incalzit atmosfera cei doi membri ce au infiintat proiectul Silent Bass, ce reprezinta practic un fusion intre muzica electronica experimentala a lui Silent Strike (Ioan Titu pe adevaraul sau nume) si proiectiile artistului video Dan Basu.


Silent Bass (sursa foto)

Muzica a fost ok, lumea a fost receptiva, practic ei au atras atentia oamenilor inspre scena. Beaturile au avut un sound puternic inspirat din hip-hop, underground pe alocuri, incarcata de "wave u'r hands like you don't give a damn"- attitude, insa per total tot ce au facut a fost sa isi exercite rolul de initiere, ceea ce, repet, a fost ok.


Amon Tobin (sursa foto)

La miezul noptii si-a facut intrarea si Amon Tobin, intr-o galagie surprinzatoare, sub aplauzele intregului club. Primirea atat de calduroasa si entuziasta l-a facut sa isi ridice ochii de sub sapca, s-a bucurat vizibil vazand ca lumea stie la exact cine a venit in concert. Si la ce se asteapta. Asa ca s-a pus imediat pe treaba.

Desi clubul nu a fost plin pana la refuz, nici mult nu mai avea. Scena a fost plina, iar in miezul actiunii mainile se miscau la unison pe breakbeat-ul lui Amon Tobin. Pe masura ce isi construia evolutia, mi-am dat seama ce inseamna sa stii sa iti tii publicul aprins: prin clasicele metode ale mixing-ului si sampling-ului, Amon Tobin a reusit sa isi mentina sala intr-o continua agitatie si miscare timp de aproape o ora.

Alternand de la breakbeat la IDM si drum and bass, Dj-ul a electrizat publicul. Adesea muzica nu se dansa. Se asculta - aproape ca atunci cand te duci la o simfonie la Ateneu, daruindu-ti toata atentia intelegerii sunetelor. Miscarea e facultativa. Subtil, a schimbat tonul in prima ora pe un mood mai relaxat, bucurandu-se insa la fiecare tranzitie intre piese de aclamarea publicului.


Amon Tobin in actiune (via mushroom vintage)

Abia dupa o ora si un sfert a urmat o scurta pauza - prin pauza a se intelege timpul necesar lui Amon Tobin sa ia si el o gura mai sanatoasa de apa - dupa care concertul a continuat cu piesa care l-a facut celebru: Four ton mantis. Pe scurt: exceptional performance.

In ultima parte a concertului, Amon Tobin a schimbat tonul, muzica a devenit total psihedelica, piese de pe albumele Foley Room si Chaos Theory au rasunat violent din boxele clubului, instigand la dans frenetic, la pierderea oricarui simt al cooronarii miscarilor la unii sau la miscari deopotriva analitice si progresive la altii. Iar cei care obosisera deja tot nu au stat de-o parte, fiind prezenti in ritm macar cu miscari din cap.

Sonorizarea a fost foarte buna, efectele luminoase au lasat de dorit, insa aici macar compensau proiectiile foarte "in ton" cu muzica. Amon Tobin a parasit la ora 2 scena, in tipete, aplauze si fluiere de apreciere si cu cereri de bis. A semnat cateva autografe si s-a simtit vizibil bine. Asa cum ne-a facut si pe noi sa ne simtim, de altfel. Foarte, foarte bine.