Cinemateca: Cedric Klapisch
Cedric Klapisch este un cineast francez cu 9 filme in palmares, dintre care cele mai cunoscute sunt cele despre experienta Erasmus (L'auberge espagnole si continuarea Les Poupees russes) si recentul Paris, care s-a plimbat si prin salile noastre de cinema.
Filmele lui Klapisch par a fi facute de un student - nu ma refer la faptul ca tipul e un amator, ba chiar din contra, el reda febrilitatea, avantul, entuziasmul tineretii. Dinamica scenelor si actiunea destul de incalcita e exact ca viziunea unui tanar, care vrea sa le faca pe toate, sa simta cat mai mult, cat mai repede.
L'auberge espagnole si Les poupees russes descriu o generatie de tineri europeni destepti, amuzanti, sexy, dand clasa filmelor americane cu adolescenti.
Personajele expun un joie de vivre care lumineaza efectiv cadrele. Cele doua filme vorbesc despre oameni care au ajuns teoretic la varsta maturitatii si trebuie sa isi asume responsabilitati, cand practic ei inca ar mai vrea sa zaboveasca sub patura calduroasa a adolescentei.
Vreo 8 pusti de nationalitati diferite studiaza si impart un apartament in Barcelona, fiecare cautandu-se pe sine cu ajutorul celuilalt, certandu-se, impacandu-se si devenind cei mai buni prieteni. Filmul se inspira din experienta studenteasca a surorii regizorului.
Les Poupees Russes se continua in Sankt- Petersburg, personajele se impaca cu ideea ca nu se pot opune maturizarii, se mai cer in casatorie, mai fac sacrificii, dar raman la fel de galagiosi si ingeniosi.
Au fost destui regizori care i-au adus Parisului tribut, dedicandu-i cadre lungi, romantice, pline de clisee. Klapisch a incercat o alta abordare: Parisul lui e prins intr-un timp banal, pe strazi mai putin cunoscute.
Personajele lui nu sunt perfecte, ci oameni care se mai imbolnavesc, muncesc prea mult, care se indragostesc prosteste, se balbaie (astfel regizorul reuseste sa darame mitul ca francezii sunt perfectionisti, niciodata multumiti de ceilalti sau de sine).
In distributia filmului Paris se afla Romain Duris intr-o altfel de postura, frumoasa Juliette Binoche, Albert Dupontel si Zinedine Soualem (preferatul regizorului).

(Duris, Binoche si Klapisch)
Paris, precum imaginea unei harti de metrou, este o retea de intersectii… Pentru a putea face un portret al orasului Paris, trebuie sa te duci in toate sensurile, nimic nu trebuie sa fie liniar. Trebuie sa respecti complexitatea orasului. Exista si aceasta forma exploziva care pune in valoare miscarea, partea vie a Parisului. (sursa)
Filmele lui Klapisch par a fi facute de un student - nu ma refer la faptul ca tipul e un amator, ba chiar din contra, el reda febrilitatea, avantul, entuziasmul tineretii. Dinamica scenelor si actiunea destul de incalcita e exact ca viziunea unui tanar, care vrea sa le faca pe toate, sa simta cat mai mult, cat mai repede.
Despre euro-tinerete
Tematica abordata in primele doua filme amintite tine sa demonstreze ca viata europeana nu se limiteaza doar la Bruxelles. Klapisch impinge limitele pana in Rusia.L'auberge espagnole si Les poupees russes descriu o generatie de tineri europeni destepti, amuzanti, sexy, dand clasa filmelor americane cu adolescenti.
Personajele expun un joie de vivre care lumineaza efectiv cadrele. Cele doua filme vorbesc despre oameni care au ajuns teoretic la varsta maturitatii si trebuie sa isi asume responsabilitati, cand practic ei inca ar mai vrea sa zaboveasca sub patura calduroasa a adolescentei.
Vreo 8 pusti de nationalitati diferite studiaza si impart un apartament in Barcelona, fiecare cautandu-se pe sine cu ajutorul celuilalt, certandu-se, impacandu-se si devenind cei mai buni prieteni. Filmul se inspira din experienta studenteasca a surorii regizorului.
Les Poupees Russes se continua in Sankt- Petersburg, personajele se impaca cu ideea ca nu se pot opune maturizarii, se mai cer in casatorie, mai fac sacrificii, dar raman la fel de galagiosi si ingeniosi.
Despre meandrele Parisului
Au fost destui regizori care i-au adus Parisului tribut, dedicandu-i cadre lungi, romantice, pline de clisee. Klapisch a incercat o alta abordare: Parisul lui e prins intr-un timp banal, pe strazi mai putin cunoscute.
Personajele lui nu sunt perfecte, ci oameni care se mai imbolnavesc, muncesc prea mult, care se indragostesc prosteste, se balbaie (astfel regizorul reuseste sa darame mitul ca francezii sunt perfectionisti, niciodata multumiti de ceilalti sau de sine).
In distributia filmului Paris se afla Romain Duris intr-o altfel de postura, frumoasa Juliette Binoche, Albert Dupontel si Zinedine Soualem (preferatul regizorului).

(Duris, Binoche si Klapisch)
Paris, precum imaginea unei harti de metrou, este o retea de intersectii… Pentru a putea face un portret al orasului Paris, trebuie sa te duci in toate sensurile, nimic nu trebuie sa fie liniar. Trebuie sa respecti complexitatea orasului. Exista si aceasta forma exploziva care pune in valoare miscarea, partea vie a Parisului. (sursa)
![]()
© Copyright Metropotam 2006-2012.
Recomanzi?
Citeste si:

Cinemateca: L'auberge espagnole
Cred ca un sondaj despre cuvintele cele mai asociate cu " L'auberge espagnole "/"Euro-Mix" (2002), ar scoate pe primele doua locuri "distractie" si "burse Erasmus". Din fericire, dispun de mai...

Muzica: Chris Rea mai are inca mult de mers
Una dintre primele mele amintiri despre Chris Rea vine din primii 2-3 ani de dupa revolutie, cand incepusem sa prindem posturi straine de muzica si stateam cu orele uitandu-ma la...

Chris Rea la Bucuresti!
Chris Rea ajunge in final la destinatie pe Road to Hell. :) Bucurestiul va fi atins pe 6 februarie 2010, la Sala Palatului, cand Chris Rea ne va incanta cu...







#1. Comentariu nou
Romain Duris rocks, si Klapisch mai are un film tare: Ni pour, ni contre (bien au contraire) (de remarcat si fina butada din titlu).