Cinemateca: Cascadorii rasului

In functie de varsta pe care o aveti, o sa va aduceti aminte sau nu de Cascadorii rasului, emisiunea de weekend pe care o asteptam cu ochii pe ceas (ca pe Gala desenului animat cu Viorica Bucur) si pe care reuseau sa o scurteze pe vremea lui Ceausescu la un minim minim, desi era singura forma amarata de distractie televizata a pranzului in familie duminical.

Va plictiseati vreodata la Cascadorii rasului? Eu nu, desi rulau aceleasi sketch-uri si fragmente (probabil putina lume a vazut cap-coada filmele cu Stan si Bran, de exemplu, dar multi pot descrie in detaliu scenele cu bataile cu frisca sau pot reproduce scena cu good bye - good bye din Perfect Day)



Cine o fi venit cu numele de scena "Stan si Bran"? Pe numele lor adevarate Stan Laurel si Oliver Hardy, adica Laurel & Hardy in engleza, cei doi s-au numit Stan si Bran in romana, Stanlio & Ollio in italiana, Flip i Flap in poloneza, Gøg og Gokke in daneza, El gordo y el flaco (grasul si slabul) in spaniola, Stan és Pan in maghiara, O Bucha e Estica in portugheza s.a.m.d.

Stan era englez, Ollie era american si au inceput sa faca filme impreuna pe la inceputul anilor '20. Intregul lor repertoriu numara peste 100 de filme, mute sau cu sonor, scurt sau lung-metraje. In realitate, personalitatile celor doi erau exact invers decat se conturau pe ecran - Stan era cel activ si cu initiative, perfectionistul, iar Oliver era cel calm si senin, care facea ce zicea Stan.


slapstick / battacchio

Desi filmele timpurii ale lui Charlie Chaplin nu se incadrau prea bine in categoria "slapstick" comedy, bazata pe umor de situatie si multa violenta fizica (si al carui nume vine de la instrumentul de percutie battacchio, folosit in Commedia dell'arte drept bata de batucit fundurile actorilor, cu efecte sonore foarte puternice si vanatai minime), Charlot aparea de multe ori la Cascadorii rasului.


 
Umorul lui Chaplin era mult mai fin si introspectiv decat cel al comediilor americane care foloseau atatea placinte cu frisca cati morti au fost in ultimul Rambo. Chaplin ori te facea sa plangi, ca in A Dog's Life, ori reusea sa faca si din scene cu potential violent, cum a fost meciul de box, momente coregrafice (vezi si scena cu patinele cu rotile). Chaplin era un balerin, atat pe platou, cat si in gand - va amintiti The Great Dictator (1940), filmul in care Charlot joaca dublu rol, cu prima si poate cea mai grozava intruchipare a lui Hitler? (Vezi aici baletul cu globul pamantesc gonflabil).

 

Alti actori mari: Buster Keaton, cu figura sa de ceara, avand in comun cu Harold Lloyd (o aparitie prea rara) palaria tare de pai, Fratii Marx, putin mai tarziu urmati de The Three Stooges, mult mai tarziu (anii '60) Norman Wisdom si fenomenalul Jerry Lewis.

 
Jerry Lewis in Nutty Professor si topaind cu Dean Martin


Adevarul este ca nu mai radem la lucrurile care ii amuzau pe bunicii nostri. Situatiile care ne prezinta hilar oameni loviti, mutilati, batuti si oropsiti sau pur si simplu in situatii cretine nu mai sunt amuzante. Miile de site-uri cu "filmulete funny" sunt categoric o ramasita degradanta a acelor vremuri. Omul modern e mult mai sofisticat de-atat. Mai multe despre asta aici, in sketch-ul lui Dick van Dyke despre slapstick comedy.