Ce si pe cine vedem la Festivalul Filmului European

Festivalul Filmului European a ajuns la a 12-a editie care mai reprezinta si varsta pubertatii. Pentru a marca ocazia, s-a desprins de tutelajul mamei closti (adica Uniunea Europeana) si s-a afiliat cu un prieten apropiat (anume Institutul Cultural Roman). De anul acesta, festivalul care aduce filme de lung metraj si documentare din toata Europa este organizat exclusiv de ICR.

La conferinta de presa de la sediul institutului am aflat cate ceva despre eveniment, despre organizatori, despre 2008 - anul dialogului intercultural (nici aici nu scapam de sintagma momentului). Horia Patapievici a deschis discutia, aducand aminte din nou despre acest concept atat de promovat in Uniunea Europeana. In mod ironic, ambasada Elvetiei a primit multumiri speciale pentru ajutorul acordat. Spun in mod ironic pentru ca dupa cum bine stim, Elvetia nu face parte din Uniunea Europeana.

Cristian Mungiu a avut de facut niste remarci mai acide, privind mai ales imaginea Festivalului Filmului European. Dupa parerea regizorului, evenimentul nu este vazut ca un eveniment "mare", oamenii nu stiu despre el si acum a mai picat si peste o saptamana electorala, fapt care nu poate decat sa dauneze si mai mult publicitatii care ar trebui sa-i fie facuta.

Prin urmare Mungiu a incurajat pe toti jurnalistii prezenti sa promoveze cat mai informal festivalul, ca sa vina lumea sa vada filme europene. Atitudinea aceasta se regaseste si in filmuletul de prezentare al festivalului, regizat tot de Mungiu, pe care-l gasesti pe site-ul festivalului.

Doi prieteni sunt la un film american "cu Brad Pitt", al carui titlu nici nu-l cunosc, fiind niste spectatori blazati si indiferenti. Ce invatam de aici? Saptamana filmului american este tot anul. Vino la saptamana filmului european!

Anyway, aceasta este o ocazie speciala sa vezi filme din Luxembrug, Olanda, Polonia... nu doar filme americane. Productiile respective (peste 40 la numar) sunt alese de ambasadele fiecarei tari participante (adica 25), care le trimit apoi ICR-ului pentru a fi sortate si pentru a alcatui un plan.

Festivalul nu este unul competitiv. Nu exista sectiuni cu premii, dar exista un premiu al publicului, acordat de Orange. Filmele vor rula la Studio si Muzeul Taranului Roman. Intrarea ar fi trebuit sa coste 10 lei, fapt care a dus la niste discutii in contradictoriu cu unul dintre reprezentantii ambasadelor care a spus ca filmele au fost trimise pentru prezentari non-comerciale.

Nu ar trebui sa se ceara bani de bilet, sau daca se cer, sa fie un pret simbol, pentru a acoperi cheltuielile cinematografelor, dar 10 lei este cam mult, avand in vedere ca ambasadele de fapt nu primesc nici un ban. Directorul de la Studio a precizat ca un bilet costa de fapt 8 lei si se fac si abonamente pentru festival, care ar scadea pretul unui bilet la 6 lei. A fost totusi un moment ciudat si organizatorii s-au simtit putin cu musca pe caciula.

Acum depinde de fiecare om in parte daca el sau ea considera ca este prea scump un bilet pentru vizionarea unui film multi-premiat si laudat precum Once, Piata Mantuitorului, Obiecte pierdute sau Cuscus cu chefal. Alte evenimente interesante din programul festivalului sunt:

8 mai, ora 19, Sala Palatului: Gala de deschidere a festivalului, va fi prezentat filmul Cucus cu chefal

11 mai, ora 18, Cinema Studio: regizorul slovac Martin Repka va fi prezent la proiectia filmului Intoarcerea Berzelor

11 mai, ora 20, Cinema Studio: Bucatarul Jose Luis Lopez Linares va fi prezent la proiectia documentarului Puiul, pestele si crabul regal, in care apare ca protagonist.

15 mai, ora 17, MTR - Csaba Bolok, regizorul si scenaristul filmului Calatoria Iskai, va fi prezent la proiectia filmului sau.

18 mai, ora 21:15, MTR: Gala de Inchidere a Festivalului, cu proiectia filmului De partea cealalta de Fatih Akin.