Ce ne enerveaza la Bucuresti: Guma de mestecat strategic pozitionata

In Romania se consuma anual 2600 de tone de guma de mestecat. Evident rata consumului este mai mare in zonele urbane decat in cele rurale. Iar tot in zonele urbane, Bucuresti mai ales, va garantez ca 90% din guma mestecata va ajunge inevitabil pe trotuare, pe podele, sub banci, sub mese, pe copaci... oriunde numai NU in cosul de gunoi.


The Gum Wall din Seattle. Ar putea la fel de bine sa fie oricare strada din Bucuresti.

Pentru ca se naste aceeasi probleme ca si in cazul hartiilor si gunoaielor care ajung in maini/buzunare. De ce sa fac efortul de a merge pana la o pubela de gunoi? Diferenta dintre o guma si o hartie insa e ca hartia poate sa o ridice altcineva in locul tau, cu ceva mai mult bun simt. Guma, iti ajunge sub talpa piciorului si ti-e prea scarba ca sa o mai scoti de acolo.

Asa ca dupa ce-ti dai seama ce tragedie s-a petrecut (adica ai calcat intr-o guma de mestecat) nu ai ce sa faci decat sa o ignori si sa speri ca dupa vreo 50-100 de metri ori a disparut singura, ori s-a dezintegrat pe drum.

Imi aduc aminte cand eram la liceu si orele deveneau prea plictisitoare pentru a ramane constienta, ma uitam in jos la podea la toate gumele batatorite de pasii colegilor. La fel cum incerci sa dibuiesti constelatii pe cer, eu incercam sa descopar constelatii in gumele de pe jos. Bineinteles in conditii normale, de bun simt, nu ar trebui sa am la ce sa ma uit pe podea ca sa descopar secrete ascunse ale universului.

Acum daca stau sa ma gandesc, in conditii normale nu ar trebui sa ma fi plictisit asa la ore. Dar aici vorbim de guma de mestecat nu de esecurile mele academice.

Si concluzia e asta copii. Mestecati guma daca doriti. Dar va rog, pentru binele meu si al slapilor pe care trebuie sa-i port vara asta, cand mestecati guma nu o aruncati pe jos cand v-ati saturat de ea. In cel mai rau caz impachetati-o intr-un servetel si aruncati-o undeva la colt, daca nu va puteti sinichisi sa asteptati pana ajungeti la o pubela.