Ce am vazut la Noaptea Institutelor Culturale din Bucuresti

Vineri seara, dupa ce am fost sa invatam sa degustam bere in Beer O'Clock la lansarea revistei Beerocracy am plecat spre British Council sa ascultam niste muzica elizabetana. Am ajuns bine pentru ca cei prezenti pe scena din curtea British Council incepusera sa cante de foarte putina vreme.

Am prins aproape tot spectacolul lor. Imbracati in costume de epoca, cei 5 artisti ne-au tinut pe toti atenti cu melodiile pe care ni le-au cantat. Nu s-a dansat, dar fiecare piesa a fost aplaudata asa cum se cuvine. Iar daca nimeni nu s-a miscat prea mult in timpul acestui program, lucrurile s-au schimbat de pe la ora 22:30, cand pe scena din curte au venit Tremour si Matei Oprina care ne-au facut sa dansam pe muzica britanica a zilelor noastre.



De la British Council am plecat catre Insitutul Francez unde din pacate am pierdut concertul de percutie care incepea la ora 22:00. Chiar daca am pierdut concertul, am putut sa ne jucam cu instrumentele pe care artistii inca nu le stransesera. Am cutreierat prin tot institutul si am intrat in aproape fiecare camera (unde am avut voie) dar toata lumea prezenta aici statea mai mult in curte pentru ca in interior era infernal de cald.

Am intrat un pic si in cinema Elvira Popescu unde rula filmul Lola, despre viata unui tanar care se indragosteste de o dansatoare de cabaret. Si aici era prea cald, asa ca am plecat spre Centrul Cultural al Republicii Ungare si Centrul Polonez.

Aici am ajuns tocmai bine pentru a prinde preluarea presedentiei Consiliului UE de catre polonezi de la unguri. Evenimentul nu a durat foarte mult, insa a fost foarte amuzant, iar stafeta a fost reprezentata de multe multe dosare cu acte de care trebuie sa aiba grija polonezii de acum inainte. Dupa preluarea stafetei am fost invitati sa gustam o mancare traditionala ungureasca (un fel de varza cu carne) si niste prajituri poloneze care au fost destul de bune.



Dupa o seara in care ne-am plimbat de ici-colo dar nu am apucat sa vedem chiar tot ce merita vazut, pentru ca nu poti sa ajungi undeva sa stai 5 minute si sa bifezi evenimentul, de la Centrul Republicii Ungare nu am mai plecat nicaieri pentru ca am ramas la silent disco pana aproape de dimineata. Fiecare dansa in legea lui, pe muzica din casti. Si chiar daca la inceput am fost cu totii putin inhibati, pana la urma nimeni nu a mai putut rezista asa ca ne-am miscat cu totii.



Noua cel mai mult ne-a placut Silent Disco-ul de la Centrul Cultural al Ungariei dar ne pare destul de rau ca nu am avut timp sa vedem ce s-a intamplat si in celelalte parti. Ajutati-ne voi si povestiti-ne ce-ati vizitat la Noaptea Institutelor Culturale.