Carte: Un om fara de tara

Eu, unul, sunt un mare fan al lui Kurt Vonnegut. Am acasa toate cartile sale traduse in limba romana, plus cateva romane care inca nu si-au gasit traducatorul. Ultima sa carte (Vonnegut a murit in aprilie 2007, la varsta de 85 de ani), Un om fara de tara, publicata in State in 2005, m-a luat prin surprindere atunci cand am vazut-o pe rafturile librariilor de la noi. Nu ma asteptam sa fie tradusa atat de repede.         

Un om fara de tara este o carte mai mult pentru fanii cei mai sinceri ai lui Vonnegut. Desi poate fi un bun punct de plecare pentru cei ce inca nu l-au citit, pentru a se obisnui cu stilul sau, cu temele si ideile pe care le dezvolta in mai toate cartile sale. De asemenea, poate fi un exercitiu foarte constructiv pentru cei care s-au saturat de toate cliseele despre societatea si politica americana ce ni se vara pe gat de fiecare data cand mai are loc un summit sau o vizita oficiala a lui George W. Bush.

Kurt Vonnegut, Un om fara de tara, traducere din limba engleza de Gabriel Stoian, Editura Rao, 2008, 156 p., 32,99 RON

Un om fara de tara este o colectie de eseuri ironice si amuzante despre politica, societate, arta si viata din America anilor 2000. Intre scurtele eseuri sunt inserate cateva panseuri si schite ale autorului. Textele lui Vonnegut sunt atat de inteligente si amuzante incat iti vine sa memorezi intreaga carte si sa citezi din ea de fiecare data cand se iveste ocazia. Sau, si mai bine, sa iti imprimi pe tricouri citate de genul:

"NU EXISTA NICI UN MOTIV PENTRU CA BINELE SA NU POATE INVINGE RAUL, CU CONDITIA CA INGERII SA SE ORGANIZEZE LA FEL DE BINE CUM O FACE MAFIA."
sau
"EVOLUTIA ARE O IMAGINATIE EXTREM DE BOGATA. DE ACEEA EXISTA GIRAFE."
sau
"NE AFLAM PE PAMANT CA SA LUAM TOTUL IN GLUMA NU DATI CREZARE CELOR CARE VA SPUN ALTCEVA."
sau
"II CREDETI PROSTI PE ARABI? EI NE-AU DAT NUMERELE. INCERCATI SA FACETI O IMPARTIRE CU MULTE ZECIMALE FOLOSIND CIFRELE ROMANE."
sau
"SISTEMUL IMUNITAR AL PLANETEI INCEARCA SA SCAPE DE OAMENI"
sau
"VIATA ESTE CEVA CU CARE NU TREBUIE SA TRATEZI NICI MACAR UN ANIMAL."

Cartea, desi destul de mica (se citeste in maxim 2 ore), a fost scrisa de-a lungul ultimilor cinci ani din viata lui Vonnegut. Acest lucru, dar si stilul direct si confesiv prin care Vonnegut se adreseaza cititorilor, transforma aceasta carte intr-un fel de testament al sau, amintindu-ne de oameni care si-au lasat amprenta asupra lumii si au reusit sa o schimbe in mai bine, Mark Twain, Abraham Lincoln, Powers Hapgood, Eugene Victor Debs etc., si cerandu-ne sa incercam sa fim ca ei, mai buni. "Eu va rog totusi sa fiti intelepti. Sa salvati vietile altora, dar si pe ale dumneavoastra. Fiti cinstiti!"

Titlul este destul de usor de explicat printr-un citat: "Eu am sentimentul ca tara noastra, pentru a carei Constitutie am luptat intr-un razboi drept, putea la fel de bine sa fie invadata de martieni si de hoti de trupuri. Uneori imi doresc sa se fi intamplat asta. S-a intamplat totusi ca ea sa fie luata in stapanire prin cea mai stravezie, cea mai ridicola lovitura de stat ce se poate imagina, data in stilul promovat de filmele mute, cu politisti prosti, facute la Keystone."

Politica dusa de cabinetul lui Bush, razboiul din Irak, puterea si influenta foarte mare a corporatiilor, si multe altele au transformat America intr-o tara pe care Vonnegut nu o mai recunoaste si in care nu se mai simte bine. Din acest motiv, ultima sa carte este si o critica foarte dura la adresa lui Bush si a politicii sale: "Sub nici o forma nu as fi vrut sa traiesc intr-o epoca in care cei mai puternici oameni de pe planeta se numesc Bush, Dick si Colon."