Carte: Semne bune (Dragutele si precisele profetii ale lui Agnes Nutter, vrajitoare)

Semne bune, roman scris in colaborare de Neil Gaiman si Terry Pratchett, este o parodie spumoasa a Apocalipsei. Cartea a aparut in Romania in anul 2008 la editura Tritonic, iar noi ne cerem scuze ca a trecut atata timp pana sa o recomandam.

Romanul ne plaseaza in ultima saptamana de existenta a Pamanutului, pentru ca Sambata viitoare va avea loc Harmaghedonul. Pregatirile pe termen lung au fost facute, Antihristul este pe Pamant si are 11 ani, il iubeste pe Caine, cainele trimis de tatal sau din Iad, dar iubeste si mediul inconjurator si nu-i suporta pe cei care omoara balenele. Cei Patru Motociclisti ai Apocalipsei sunt si ei prezenti, iar Crowley, un demon, si Aziraphale, inger adevarat si proprietarul unei librarii, s-au asigurat ca nimic nu va merge gresit.

Aziraphale si Crowley sunt, probabil, cel mai amuzant cuplu dintr-o carte. Amandoi sunt pe Pamant inca de la crearea acestuia, inca de la greseala Evei de la incepturile Creatiei, si ar trebui sa fie dusmani de moarte. Insa tot acest timp petrecut aici, printre oameni, i-a facut pe cei doi sa devina prieteni foarte buni. Aziraphale a renuntat de mult la manuirea sabiei de foc si acum isi ocupa timpul cu mica lui librarie si colectionarea cartilor vechi, in timp ce Crowley (cunoscut si sub numele de Crawly - ne putem face o idee despre rolul sau in Eden), isi ocupa timpul cu mici planuri malefice. De exemplu, el a mutat semnele de constructie a autostrazii M25, astfel incat aceasta sa arate ca un semn satanic, iar toti cei care folosesc acel drum trec prin clipe de haos si disperare.

Cei doi au fost desemnati de taberele din care faceau parte, Rai si Iad, sa aiba grija de bunul mers al Apocalipsei, insa orice greseala cat de mica, cum ar fi o incurcatura la nasterea Antihristului, care il face sa ajunga in alta familie, poate ruina totul. In plus, forta Cereasca, cat si cea a Demonilor nu au luat in calcul nici faptul ca tanarul responsabil de distrugerea lumii este incapatanat si gandeste pentru sine si nici ca prietenii acestuia o sa intervina in vreun fel, sau ca Aziraphale si Crowley nu isi doresc cu adevarat Sfarsitul Lumii si ca o sa incerce sa opreasca aceasta zi.

La toate acestea se mai adauga si Armata Descoperitorilor de Vrajitoare (cu cei doi soldati ai acesteia), cartea de profetii ale lui Agnes Nutter si Anathema Device (o stranepoata a lui Agnes), plus altii, personajele fiind atat de numeroase, incat a fost nevoie de o lista la inceputul cartii pentru a-i putea tine minte pe toti.

Aducerea Apocalipsei nu este o treaba usoara, astfel ca intriga este una foarte complicata, iar textul care o ia mereu pe ocolite si notele de subsol, prezente destul de des, nu fac altceva decat sa faca romanul mult mai amuzant. Un plus este si stilul celor doi autori, care fac din lectura cartii o experienta inedita. Cine ar fi crezut ca Sfarsitul Lumii ar putea fi atat de amuzant?