Carte: Pascal Bruckner - Paria

Imi recunosc slabiciunea pentru carti ciudate si poate mai greu de digerat intr-o zi calda de vara - acesta poate si nu poate fi cazul lui Pascal Bruckner cu a sa "Paria". In egala masura o carte grea si una extrem de simplu de lecturat, "Paria" m-a sedus tocmai in vremurile caniculei, purtandu-ma mai aproape de subiectul ei: India.



Subintitulata "Tentatia Indiei", cartea lui Bruckner este, in fapt, o imensa oda inchinata taramului celor o mie de limbi. Autorul se metamorfozeaza in personajul - functionar ce cutreiera teritorii pe care, desi le cuprinde, nu le intelege - asa ne lasa sa credem insusi Bruckner de fiecare data cand vorbeste despre carte.



Poate cea mai putin terifianta din realizarile francezului, "Paria" nu-i o carte despre care sa poti povesti. Principala ei calitate mi-a parut, dupa lectura, aceea ca personajele sunt doar un vehicul, o tesatura din care teritoriul pe care il strabat rasare spre a forma adevarata substanta a cartii.



Ruda cu "Midnight's Children" a lui Rushdie, "Paria" descrie minutios si poetic saracia si fantasticul unei tari a contrastelor filtrata prin ochii scriitorului. Cu siguranta o realizare mult mai personala decat surori celebre precum "Luni de Fiere" sau "Hotii de Frumusete", "Paria" are un je ne sais quoi al ei, fierbinte, ametitor si grotesc, asemeni pamantului din care s-a nascut.