Carte: Anomalii

Dupa Torturati-l pe artist, la Humanitas Fiction a aparut cea de-a doua traducere a unei carti de Joey Goebel, Anomalii, care reprezinta de fapt debutul sau. Scris la doar 23 de ani, Anomalii este cu siguranta inspirata din experienta lui Goebel de component al unei trupe de punk rock, The Mullets.

Romanul este un adevarat freak show, o adunatura de personaje ciudate ce printr-o intamplare si datorita pasiunii lor pentru muzica rock ajung sa-si formeze propria trupa: Aurora (baterista) este fiica unui preot, fosta striptueza ce avea show-uri cu tenta satanista, bomba sexy dupa care intorc capul toti barbatii si imobilizata intr-un scaun cu rotile din propria vointa; Ember (la chitara) este o pustoaica de doar 8 ani cu tot felul de viziuni intunecate, un fel de Dennis the Menace, insa mult mai diabolica; Opal (tot chitara) este o nimfomana de 70 si ceva de ani, de fapt o bunicuta care inca nu si-a pierdut pofta de viata si de aceea rudele vor sa o interneze crezand ca nu e "intreaga la cap"; Ray (clape) este un irakian ce trece drept gay deoarece este mai sensibil, a luptat in Razboiul din Golf unde a impuscat un soldat american, este indragostit de America si incearca sa-si caute aici iertarea pentru ca a ranit un om; Luster (voce) este un fel de "filozof negru", cu discursuri delirante, cu citate culte, din clasici, asemanator cu Profetul din pestera, dar care nu poate scapa de prejudecatile pe care le cultiva mediul si familia din care provine (fratii sai sunt dealeri de droguri, deci automat el este un drogat).        

Joey Goebel, Anomalii, Editura Humanitas Fiction, Colectia "Raftul Denisei", 2008, 231 p., 25 RON

Pe langa muzica rock, cei cinci sunt legati si de faptul ca toti impartasesc aceeasi ura pentru "stereotipurile pe doua picioare", pentru clisee, pentru orice este predictibil, banal, lipsit de originalitate. Poate de aceea isi si numesc stilul muzical power-pop new wave heavy metal punk rock.

Romanul lui Goebel prezinta felul in care s-au cunoscut cei cinci, dar le face si o prezentare fiecarui personaj. In timp ce trupa Anomalii (caci titlul romanului este dat de numele trupei) pune la cale primul (si ultimul) lor concert, autorul are grija sa ne prezinte felul in care sunt priviti oamenii mai excentrici, care refuza sa se conformeze, care "refuza sa se miste la unison pe acelasi refren" preferand sa se miste altfel pe propria lor muzica.

Cartea este scrisa intr-o formula originala, redand mai multe voci: cele cinci personaje principale iau pe rand cuvantul, dar nu numai ele, ci si cateva personaje episodice, povestind la persoana intai. Acest lucru da o dinamica placuta cartii, desi la inceput (primele 30 de pagini) poate fi destul de dificil pana sa te obisnuiesti cu schimbarea rapida de perspective si stiluri.

Anomalii este o critica asupra mentalitatilor si a prejudecatiilor pe care ni le impune societatea in care traim. Este un manifest pentru non-conformism, pentru originalitate, pentru evadarea din banal, pentru acceptarea diferentei, de orice fel ar fi ea, desi sfarsitul este destul de dezarmant, avand in vedere ca personajele devin exact ceea ce se asteapta de la ele sa devina. Si, intr-adevar din acest punct de vedere, asa cum au spus multi critici, cartea aduce mult cu romanele lui Chuck Palahniuk.  

Debutul lui Joey Goebel nu este o capodopera, dimpotriva, este o carte destul de slabuta, pe care o inghiti destul de greu, insa e amuzanta, iar alaturarea celor cinci personaje atat de diferite te tine conectat, din cauza curiozitatii de a vedea cum s-au intalnit, cum au devenit prieteni si cum va continua relatia lor.