Bucurestiul prin ochii New York Times

De cele mai multe ori, este extrem de dificil sa iti recunosti orasul sau tara in relatarile strainilor. Ai impresia ca sunt niste ignoranti, ca nu inteleg nimic. Cad in clisee, fug dupa mamaliga si sarmale, se asteapta sa vada pe strada femei incaltate in opinici si Dacii de pe vremea lu` Impuscatu`. Sau, daca identifica niste bube reale, toata lumea le neaga - Romania e frumoasa, nu stiu strainii astia prosti s-o vada.

Atunci cand a venit Anthony Bourdain in Romania, toata lumea s-a scandalizat, si pe buna dreptate. Ce cauta tocmai la castelul Bran, la o petrecere de Halloween, fugind dupa un Dracula despre care si copiii de cinci ani stiu ca nu exista? In schimb, Bourdain a dat si peste ceva metehne cat se poate de reale - dar aici, putini au mai stat sa se gandeasca daca are dreptate sau nu, pentru ca, din nefericire, abordarea lui a fost inca de la bun inceput gresita.

Iata ca acum occidentalii pun din nou Bucurestiul sub lupa. Mai exact, ziarul New York Times. Si, de data asta, le-a placut ce au vazut. S-au plimbat pe la Motoare, prin centrul vechi, la Galeria de Arta Digitala (Galeria 115), la petrecerea Aooleu, la Muzeul National de Arta Contemporana, si au tras concluzia ca undergroundul bucurestean e cool. Ba mai mult. Bucurestiul e - sau are sanse sa ajunga, in cativa ani - noul Berlin.

Cu toate astea, nu s-au ferit sa taxeze poluarea, coruptia si cultivarea cliseelor - restaurants were stuck in “rustic” mode - de care ne chinuim atat de mult sa ii dezvatam pe straini, uitand sa ne mai uitam si pe la noi prin ograda. Au remarcat si nemultumirea oamenilor cu privire la orasul care pe ei ii entuziasmase atat de mult. In ansamblu, un tablou care se apropie destul de mult de realitate.

Si iata ca nici asta nu e bine. Se pare ca avem nevoie de placerile masochiste ale infierarii propriului oras. Comentariile romanilor de sub textul lui Matt Gross (dar si din subsolul articolelor romanesti ce atrageau atentia asupra concluziilor vizitei americanilor) sunt, cu putine exceptii, amuzate si usor revoltate de entuziasmul calatorilor. Cum adica "Bucuresti, noul Berlin"? Ha, ha! Cu atata mizerie si caini vagabonzi? Cu atata coruptie? Cu sobolanii alergand prin centrul vechi? Americanii astia, ce blegi sunt, pun botul la orice.

Pe oricine ai intreba in Bucuresti o sa iti spuna cam acelasi lucru - ca oricat de multe i-ar oferi orasul asta, tot ii lipseste ceva. In ciuda a ceea ce vad strainii care il viziteaza (cei suficient de norocosi...), Bucurestiul este o dezamagie pentru multi dintre locuitorii lui.

Si iata cum, daca e de rau, e prea de rau, daca e de bine, e prea de bine. Unde e, de fapt, intre toate acestea, imaginea reala a Bucurestiului, nu se stie, probabil la mijlocul distantei dintre un maidanez cu o mana in gura si Market 8. Dar, dupa cate se pare, underground-ul cool inseamna mai mult de cat arta, terase si manifestari neconventionale. Inseamna nemultumirea continua. E cool sa nu-ti placa Bucurestiul.

Si poate ca, daca in loc sa boscorodim atat, am incerca sa ne abtinem de la a arunca sticla la "Hartie" pe principiul "las`, ca toata lumea face asa, cu o floare nu se face primavara" si am incerca sa fim mai deschisi la toate lucrurile care se intampla in jurul nostru, in loc sa cascam gura la ce face Oprescu la televizor si ce masina si-a mai tras Vanghelie, poate ca in cinci ani Bucurestiul ar putea fi, intr-adevar, Micul Berlin.