Bucurestiul geologic - Rock and Roll

Pamant. Noi vrem pamant... corectie. Noi vrem sa stim mai multe despre pamant. Despre ce se afla sub Bucuresti (si nu ne referim la underground-ul cultural), ce se afla aici pe vremea Familiei Flintstonescu, care sunt principalele probleme ale orasului din perspectiva geologica.

Pentru a ne satisface pofta de geofizica, am facut o oprire la Muzeul Geologic, unde domnul doctor Calin Ricman a fost generos cu informatiile si cu timpul sau.

"Bucuresti nu este o zona asa de interesanta din punct de vedere geologic" ne-a spus el. In mod categoric nu este inceputul la care ne asteptam. Stiam ca nu ne aflam tocmai in Cercul de Foc al Pacificului, sa aiba loc dezastre mai des decat apare o telenovela romaneasca la televizor, dar totusi. Bucurestiul sa nu fie interesant? Blasfemie.

"Zona este acoperita la suprafata de depozite sedimentare cuaternare, ele fiind terasele raurilor care taie orasul. De fapt asta reprezinta dealurile Bucurestiului. Ele sunt trepte ale vechiului rau Dambovita."

Explorarile geologice insa au descoperit sub Bucuresti o succesiune de straturi de la Carboniferul inferior (perioada geologica de acum 320 - 260 de milioane de ani) si pana in Cuaternar. Depozitele sedimentare apartin de exemplu Cuaternarului. Daca vreti sa gasiti oase de dinozaur, trebuie sa sapati pana la 800 - 1000 de metri, unde se afla sedimente din urma cu 65 de milioane de ani.

Chiar daca reusiti aceasta performanta, nu este foarte probabil sa gasiti ceva, deoarece in urma cu 65 de milioane de ani, zona Bucurestiului acoperita de o mare... mare. :) Situatia ramane asa pana la sfarsitul Pliocenului (acum 5 milioane de ani) cand incep sa se retraga apele.





Daca ati auzit vreodata ca in zona Bucurestiului exista inainte o mlastina, s-ar putea sa nu va fi inselat foarte mult. Adevarul este ca in urma cu 1 - 2 milioane de ani, in Campia Romana se instalase un regim fluviatil deltaic. Acum ne aflam deja in Pleistocen, perioada in care s-au format principalele straturi de sub Bucuresti si anume: straturile de Fratesti, complexul Argilo-Marmos, nisipurile de Mostistea, depozitele intermediare, pietrisurile de Colentina si depozitele Argilo-loessoide.

Desi nu avem oase de dinozauri pe care sa vi le aratam, s-a descoperit totusi in zona Bucurestiului un craniu de mamut.



In privinta problemelor de ordin curent ale orasului, domnul Ricman a pus accentul pe doua probleme: apa si cutremurele. Pe de o parte, stratul acvifer coboara din ce in ce mai mult.

"La marginea orasului se construiesc vile si case care nu sunt racordate la canalizare. Fiecare casa are nevoie de apa si de salubrizare, asa ca se construiesc fose septice si puturi. Cand se aduna mai multe la un loc, stratul acvifer coboara, astfel incat de exemplu nu se mai afla la 8 metri... acum se afla la 15 metri"

Un cutremur poate provoca pagube serioase Bucurestiului, din doua motive. Primul este faptul ca in Bucuresti au existat pe vremuri zone de mlastina care ulterior au devenit gropi de gunoi. Unele dintre ele au fost secate si modernizate si asa s-a nascut Parcul Cismigiu de exemplu.

"Aceste terenuri nu sunt stabile. Au o structura neuniforma, pentru ca acolo sunt elemente organice, betoane, fiare... Un nisip, o marna, are o structura stabila. Poti sa masori, sa cercetezi ce poate sa duca si cat poate sa duca. Astfel se face un calcul pentru aprecierea cladirii pe care trebuie sa o pun acolo. "



"O alta problema a Bucurestiului este ca se afla in apropierea unei falii. O falie este o ruptura intre doua compartimente, care se constituie intr-o cale mai usoara de a trece pe acolo. Imaginati-va ca Oltul si-a croit un drum printr-o falie, epntru ca acolo rocile sunt macinate mai usor. Slabirea rocilor astfel incat ulterior sa fie mai usor atacate pe acea directie. Falia este un drum mai usor pentru apa dar si pentru undele seismice. Transmiterea undelor seismice se face mai usor si mai rapid prin acea falie. "

"Mai mult decat atat. Undele seismice fac ca cele doua compartimente ale faliei sa joace diferit, si astfel apare acest disconfort in cazul unui cutremur. Miscandu-se neomogen, aceasta faciliteaza ca undele seismice sa se transmita diferit, ceea ce duce la rupturi in elasticitatea mediului si a cladirii. Atunci apar distrugeri foarte mari".

Despre cladirile cu risc mare de prabusire in cazul unui cutremur am mai vorbit aici si puteti consulta si o harta seismica a orasului aici.

In cele din urma, povestea rocilor de Bucuresti este mult mai interesanta decat s-a anuntat la prima vedere. De la aventurile pe fundul marii si pana la pericolele activitatii seismice, pamantul de la picioarele noastre a trecut prin multe. Chiar daca nu-l vedem prin cateva tone de ciment si otel, merita sa ne gandim la cum este tratat.

Multumim Dr. Calin Ricman pentru rabdare si pentru informatii