Boboteaza in traditii

Share on FacebookShare on TwitterShare on Google+

Ziua cu numarul 6 a lui Gerar soseste fara "Gerul Bobotezei" dar cu cozi la agheasma mare sfintita de Boboteaza si traditii cu duiumul pastrate cu grija in lumea satului. 

b
Sursa foto

Se spune ca pana la Boboteaza este dricul iernii iar de acum gerul crapa nu si pietrele. Din Ajunul Craciunului pana la Ajunul Bobotezei traversam o perioada incarcata de conotatii magice, de farmece in dragoste si ghicit premarital. Magia premaritala din ajunul Bobotezei are in centrul ei busuiocul, planta-totem, investita cu atribute erotice.

Pe ultimul prag dintre ani spunem adio sarbatorilor cu o suita de datini specifice innoirii anului: se colinda, se fac si se desfac farmece si descantece, se afla ursitul, se soroceste vremea si belsugul recoltei in noul an, se deschide cerul, vorbesc animalele.

 boboteaza
Procesiune religioasa in trecut (Sursa foto)

La Boboteaza, numita si Teofanie, "Aratarea Domnului" sau Iordanul se sfintesc apele, se taie cruci de gheata (simbolul sarbatorii in Bucovina) se porneste ofensiva impotriva raului. Asta dupa vechea randuiala. Cum temperaturile ajuta ghioceii sa rasara, crucile de gheata - odinioara savoarea copiilor care lipeau pe gheata monede incalzite - vor fi inlocuite cu cele de lemn.

In mai multe sate sucevene exista traditia inaltarii unor cruci de gheata in Ajunul Bobotezei. Pentru oamenii din Bosanci, istoria lor este una aparte. Batranii spun ca in 1867 jumatate din Bosanci a fost mistuit de flacari. Atunci a luat fiinta grupul de pompieri civili, care au facut un pact nescris ca in Ajun de Boboteaza sa mestereasca cate o cruce de gheata la fiecare biserica din sat.

icoana rusia
Crestinii ortodocsi saruta crucea si sunt stropiti cu agheasma. Icoana din Rusia secolului XVI (Sursa foto)

In ajunul Bobotezei, preotul, insotit de dascal ori un grup de copii imbracati in alb si cu clopotei in mana - in Banat, umbla din casa in casa cu crucea şi sfinteste cu agheasma din manunchi de busuioc toate camerele si acareturile gospodariei. Se spune ca apa sfintita are puteri miraculoase: alunga spiritele rele, bolile si nu se strica niciodata. De aceea, Boboteaza este o sarbatoare a apei care este sfanta in urmatoarele noua zile.

Crucea cu care este intampinat preotul care vine pentru sfintirea casei este impodobita cu busuioc, cu flori si apoi este infasurata intr-un stergar brodat si legata cu un brau. Langa cruce se pune o lumanare ce se aprinde la intrarea preotului in casa. Acolo unde este o fata de maritat, se "desface crucea", adica se dezleaga busuiocul deasupra capului fetei, ca sa se marite curand. Practica a facut ca busuiocul sa intra in expresii: "Ce-ti mai face bosaiocu"?" (bosaicul inseamna sotul).

Obicei banatean, preotul trebuie sa sada pe un scaun, altfel nu le vor sta clostile pe oua. Masa se umple de bucate si preparate; pe langa acestea se aseaza o sticluta cu ulei, sare, faina si malai care sunt sfintite si pazesc de boli şi farmece familia.

Cand preotul intra in casele oamenilor cu apa sfintita, primeste de la fiecare gospodar un fuior de cinepa care se invarte pe cruce, un colac si bani. Din fuior se face funie la clopot sau funia cu care groparul lasa sicriul in groapa. Se crede ca de firele acestuia se vor prinde toate relele. Dupa alte datini, fire din acest fuior se vor lega de plasele de pescuit ca sa se umple de peste.

aruncarea crucii

Preotii cufunda de trei ori crucea in apa, simbol inrudit cu Sfanta Treime. In aceasta zi se crede ca apele sunt sfinte si e mare pacat sa speli sau sa arunci "necuratii" in apa.

boboteaza
Ziua in care se arata norocul pentru cel care scoate crucea din apa.

Peste obiceiurile crestine de sfintire a apelor si de scufundare a crucii s-au suprapus si practici pagane, cum ar fi afumarea grajdurilor si a vitelor pentru alungarea duhurilor rele, aprinderea focurilor pe camp sau colindele insotite de tot felul de strigaturi cu rol de alungare a varcolacilor care dau tarcoale gospodariei.

boboteaza in sat
De Boboteaza, in satul Chintelnic, Bistrita localnicii se mascheaza in "hazi", pentru a alunga spiritele rele (Sursa foto)

Se zice ca atunci cand preotul arunca crucea in apa, dracii ies din apa si o iau la fuga pe camp. Nu-i vad decat lupii, care se iau dupa ei si-i sfasie-n bucati.

Gospodinele trebuie sa renunte la spalat rufe pentru ca se considera ca apa este sfintita si nu trebuie aruncata iar de pe masa nu trebuie sa lipseasca bucatele dupa datina: fasole batuta, piftie, prune fierte, compot de pere uscate fierte, indulcit cu miere, grau fiert pentru rodul casei. Resturile se dau la pasari ca sa fie ferite de boli si starpiciune.

In ajun, inainte de aprinderea focului, se strang cenusa din soba si gunoiul din casa, se pastreaza pana in primavara, cand se presara pe straturile cu legume, despre care se crede ca vor fi mai rodnice.

Timp de 3 zile, cat se sarbatoreste Boboteaza, amanati certurile in casa si accesele de generozitate: nu se da nimic cu imprumut, pentru ca se da belsugul din casa.

Fetele de maritat asteapta noaptea de Boboteaza ca sa-si vada viitorul. Se aseaza sub perna fire de busuioc din steblele cu care stropeste preotul pentru a-si visa ursitul. Traditiile bucovinene spun ca fetele isi pun firul de busuioc furat dincolo de prag. Daca il gasesc acoperit de bruma inseamna ca alesul va fi un fecior bogat, daca nu, va fi sarac.

In ajunul Bobotezii, la miezul noptii, fetele iau lumanarea, o lipesc de un pahar cu apa, in care arunca verigheta unei femei maritate care avea primul copil, baiat. Duc paharul intr-o camera intunecoasa, aprind lumanarea iar inelul din fundul paharului le arata chipul alesului sau ursitei.

Se mai pun intr-o farfurie cu apa doua lumanari: a fetei si a alesului inimii. Daca lumanarile pluteau una spre cealalta intalnindu-se, inseamna ca fata se va casatorii cu cele care il iubeste.

Fetele pregatite de maritis leaga pe inelar fir rosu de matase, numara parii de la gard, scot diferite obiecte de sub farfurii,  ghicesc in oglinda, rascolesc in focul din vatra pentru a iesi scantei: "Cum sar scateile din jaratic, asa sa scanteie si inima lui; si nu intetesc focul, ci intetesc inima lui!"

caldura de boboteaza
Sursa foto

Boboteaza prevesteste cum va fi vremea si recolta in noul an. Caldura de Boboteaza indica un an secetos. Spun batranii ca in aceste zile animalele vorbesc la miezul noptii despre locurile unde sint ascunse comorile, dar cine le aude si scapa vreo vorba, risca sa isi piarda mintile.

In seara de Boboteaza tinerii umbla cu Iordanitul, se duc pe la case, colinda si stropesc, iordanesc, pe toti din familie cu apa sfintita, ca sa le poarte noroc. Se fac focuri in curti, se trage cu pusca pentru a speria diavolii care fug si se ineaca in ape adanci.

In Muntii Apuseni si in Bucovina, Boboteaza sau Ardeasca, aduna fetele si flacaii la joc: iau taciuni aprinsi pe care ii duc pe un tapsan,  fac un foc mare apoi sar peste el si joaca in jurul lui in credinta ca vor fi feriti, astfel, de boli si de pacate. La plecare, fiecare alegea carbuni aprinsi cu care, odata ajunsi acasa, afumau pomii din livada, pentru a da roade bogate.

caii
In unele sate sunt botezati si caii dupa care se intrec in curse (Sursa foto)

Traditiile dobrogene de Boboteaza includ si cursele de cai. Tinerii se aduna in centrul satului, calare pe cai frumos impodobiti. Dupa slujba de la biserica, tot satul merge, cu preotul in frunte, in locul de unde izvoresc apele. Dupa slujba, incep cursele de cai iar feciorul cel care se intoarce primul la izvoare primeste rasplata: un sarut de la fata aleasa.

Dupa datina damboviteana, Boboteaza coincide cu sarbatoarea geavrelelor. Obiceiul consta in impodobirea unor prajini de pana la 14 metri cu "geavrele"(batiste) cusute manual de catre fetele nemaritate. Cu cat fetele cos mai multe batiste cu atat au mai multe sanse de maritis. In capatul prajinei se pune o cruce din lemn cu busuioc. Sapte sau noua juni, gatiti in costume nationale, poarta prajinile mergand din casa in casa si aduna geavrelele. Un "steag" are 1.500 de batiste. Celor care nu primesc "stegarii" tot anul le va merge pe dos.




1 comentariu vrei sa comentezi?

Boboteaza in traditii
cami
#1 -

Comentariu nou

excelent

Evenimente promovate pe Metropotam

Locuri promovate pe Metropotam

d'ale zilei...

Terasa mea preferata in 2017 este ...
|Rezultate|Alte sondaje

Descopera