Album: The xx - xx

The xx sunt cea mai noua revelatie a muzicii alternative din Marea Britanie, laudati pe la toate colturile si prin toate cluburile de muzica indie (au deja concerte in toate orasele mari din Europa si State), dar si de foarte multi critici. Numele ii caracterizeaza destul de bine: cei patru membri (Romy Madley Croft, Baria Qureshi, Oliver Sim, Jamie Smith) au toti 20 de ani, iar stilul lor este oarecum reflectat de denumirea simpla "xx" - piese instrumentale aproape minimaliste, versuri scurte, repetitive, cantate de duo-ul Romy Madley Croft si basistul Oliver Sim cu o voce timida, discreta, care fie se completeaza unul pe altul, fie se ingana. Rezultatul este o combinatie foarte placuta de dream pop, dubstep si chillout.

Succesul inregistrat de primul lor album lansat anul acesta si intitulat la fel de simplu ca si trupa, xx, se datoreaza in primul rand faptului ca The xx suna foarte original, ca nici o alta trupa care a scos vreun album anul acesta - este foarte greu sa le faci o descriere de genul "suna ca x si y, iar influentele lui y si z se simt foarte bine in piesele cutare si cutare".  

Un alt aspect care i-a surprins pe toti a fost faptul ca The xx nu sunt produsul unui geniu in materie de muzica alternativa, care scoate trupe de succes pe banda rulanta (ca in cazul celor de la The Temper Trap, de exemplu, unde Jim Abbiss a avut o contributie majora), avandu-l ca producator pe omul responsabil de synth-uri si beaturi, Jamie Smith.


Track listing:
Intro
VCR
Crystalised
Islands
Heart Skipped a Beat
Fantasy
Shelter
Basic Space
Infinity
Night Time
Stars

xx se deschide cu piesa Intro, un fel de carte de vizita a stilului The xx, doua minute de pop discret, cu doar cateva acorduri de dubstep si cu cei doi vocali care doar fredoneaza. Restul melodiilor de pe album vorbesc despre despre relatii promiscue si esecuri, intr-o atmosfera oarecum intunecata, dar foarte cool. VCR este un astfel de exemplu, condimentat un pic cu sunete de xilofon.

O alta trasatura pe care o au in comun toate piesele celor de la The xx este ca sunt foarte spatioase, senzatie creata in primul rand de efectul de ecou pe care il au chitara si bassul, mai ales pe piesele Infinity si Basic Space, dar si versurile soptite care iti dau impresia ca ii asculti de undeva de departe.

Singura piesa care face exceptie de la aceasta regula este Crystalised, ceva mai alerta si cu mult mai multe versuri care sa umple golurile: "You don't move slow/ Taking steps in my directions/ The sound resounds, echo/ Does it lesson your affection/ No/ You say I'm foolish/ For pushing this aside/ But burn down our home/ I won't leave alive/ Glaciers have melted to the sea/ I wish the tide would take me over/ I've been down on my knees/ And you just keep on getting closer". 

Islands este o piesa perfecta pentru ascultat in casti in zilele ploioase, o poveste de dragoste pe care Sim si Croft au cel mai frumos duo de pe tot albumul: "I am yours now, so now I never have to leave/I’ve been found out, so I’ll never explore", egalat poate doar de cel de pe piesa Heart Skipped a Beat: "Heart skipped a beat/ And when I caught it you were out of reach/ But I'm sure, I'm sure/ You've heard it before".

xx este, asa cum afirma toata lumea, unul dintre cele mai originale albume de muzica alternativa din acest an, iar The xx o trupa cu un stil propriu care promite mult. Singurul repros care li se poate aduce este ca par speriati de abordarea altor stiluri decat cel pe care si l-au construit si perfectionat, iar pentru unii cateva piese de pe xx ar putea parea trase la xerox, iar albumul, desi foarte bine inchegat, poate trece drept usor plictisitor.

The xx pe MySpace
The xx pe Wikipedia
Site-ul oficial xx